INVESTIGAȚIE – Adevărul despre COVID-19 și un studiu de caz: testere de coronavirus cumpărate de autorități județene cu dublul sumei la care le-au achiziționat specialiștii

0
1263

* INTRO: Prezenta scriere a fost efectuată de Grupul de Investigații, exclusiv pentru publicațiile Grupului de Presă MNews, în urma monitorizării în perioada februarie-martie a modului în care s-a acționat în România în privința gestionării pandemiei de COVID-19.

Scrierea prezintă ce s-a întâmplat, în baza documentelor și declarațiilor oficiale, precum și a documentelor și declarațiilor din surse deschise implicate și a observațiilor jurnaliștilor din Grup.

Scrierea nu aduce critici/acuze, ci explică dotările cu care sistemul de sănătate a intrat în lupta cu noul virus, strategia autorităților și, într-un studiu de caz, modul în care s-a repercutat declanșarea stării de necesitate asupra bugetelor din județele monitorizate și menționate expres.

 

STUDIU DE CAZ: REAL TIME PCR. COVID-19, luni, 23 martie 2020, ora 13.00: în lume, numărul persoanelor infectate a ajuns la aproape 350.000, iar numărul morților a depășit pragul de 15.300, majoritatea înregistrați în Europa.

 

În România, 576 de persoane infectate, 6 persoane decedate. “Să nu creadă lumea că numărul cazurilor confirmate (n.red., declarate oficial pozitive) înseamnă că atâtea sunt (n.red., este similar cu numărul real al persoanelor infectate cu coronavirus). (…) Este o situație pe care nu putem s-o controlăm 100%”, declara în seara de 21 martie secretarul de stat Raed Arafat, șeful DSU. Declarația, oficială și publică, spune o realitate, dar nu o explică. Așadar, să o explicăm pe înțelesul tuturor…

 

De ce avem relativ puține cazuri

 

De o lună și până acum (luni, 23 martie 2020, ora 13.00), România a prelucrat 11.223 de teste la cele inițial 8, iar apoi 11 centre de testare acreditate în țară, plus unități medicale private (acestea au fost foarte puține, undeva la 2% din numărul total) – informație oficială. Unele persoane au făcut câte două teste, implicit au fost testați aproximativ 8.000 de cetățeni. Pentru comparație, în timpul (de o lună) în care în România s-au făcut 11.223 de teste, în Germania s-au făcut aproximativ… 640.000 de teste.

 

Subliniere: în primele două săptămâni, mai exact în perioada 2-15 martie, autorităţile din România au testat doar 3.205 de cazuri suspecte, părând că își axează strategia pe onestitatea celor implicați – în medie, au fost testați aproximativ 200 de pacienţi pe zi, cu un vârf consemnat în 13 martie, când numărul de testări a fost de 624 de cetățeni.

 

În acest context, avem șanse să cunoaștem numărul real al celor infectați? Nu. De ce? N-avem teste. În țară mai sunt disponibile doar 8.612 teste (luni, 23 martie, ora 13.00). Sigur, se fac toate eforturile posibile pentru importarea a noi teste. România a semnat deja, prin Unifarm, un contract cu un producător din Coreea de Sud pentru achiziția a 2 milioane de teste individuale la coronavirus, a precizat, în 22 martie, Nelu Tătaru, secretar de stat în Ministerul Sănătății, prima tranșă de 200.000 de teste urmând să ajungă în țară în această săptămână.

 

Ce facem până atunci? Funcționăm cum putem. Studiu de caz: Cluj-Napoca. Aici este centrul acreditat pentru Regiunea de Nord-Vest (șase județe). În acest moment, potrivit prefectului de Cluj, Mircea Abrudean, în Cluj-Napoca funcționează două aparate de testare a probelor preluate de la persoanele suspecte de infectare cu coronavirus: la Spitalul de Boli Infecțioase (cu o capacitate de 70 de teste/zi) și la Institutul Oncologic (cu o capacitate de 400 teste/zi, dar au probleme cu lipsa kiturilor de testare, care va fi remediată în această săptămână – urmează să se primească 2.000 de testere).

 

Tot în Cluj-Napoca urmează să fie viabilizate (la sfârșitul acestei săptămâni, când se preconizează că vor primi kiturile) încă 4 aparate: două la Centrul de Cercetare al Universității de Medicină și Farmacie (cu o capacitate totală de 180 teste pe zi ), unul la Universitatea Babeș-Bolyai și unul la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (cu o capacitate totală de 150 teste/zi).

 

În plus, la începutul lunii aprilie, ajunge și aparatul comandat de Spitalul Clinic Județean de Urgență, din acel moment în Cluj-Napoca existând posibilitatea efectuării a maximum 960 de teste pe zi. Acum, așa cum vă spuneam, în Cluj-Napoca, oraș care deservește cele șase județe din Regiunea de Nord-Vest, se pot face… 70 de teste pe zi.

 

De ce e importantă testarea în gestionarea pandemiei COVID-19 (coronavirus)? Testarea masivă contribuie la menţinerea unei rate scăzute a mortalităţii, cel puţin pe termen scurt, pentru că permite autorităţilor să depisteze cazuri chiar şi la pacienţi asimptomatici (nu au simptome), sau care au puţine simptome. Depistând cazurile repede, de multe ori în stadiu incipient, pacienții au şanse mai mari de supravieţuire – vezi cazul Germaniei, campioana mondială a ratei reduse de decese raportate la numărul de cazuri pozitive (la 21.463 de cazuri pozitive a raportat 67 de decese – luni, 23 martie, ora 13.00).

 

Bine, ș-acum să vorbim despre bani. Cât costă un test? Cam asta ar fi întrebarea pentru a raționa motivul pentru care, săraci fiind, n-avem teste. Aflăm răspunsul tot dintr-o sursă oficială: Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Brașov a achiziționat săptămâna trecută un kit pentru testare coronavirus, care conţine 100 de teste. A costat 3.450 de lei. Știm, 34,5 lei/test n-ar fi trebuit să fie o problemă pentru o țară. Dacă era pregătită. Dar n-a fost. Ăsta nu e un reproș/critică/etc., ci o constatare.

 

Cu ce am intrat în război

 

Șefi de stat, printre care și președintele României, Klaus Iohannis, au declarat că acesta este un război (cu un virus). Bine, atunci să vedem cu ce arme am intrat noi, ca țară, în război. Cât de pregătiți eram…

 

Sigur, pe lângă depistarea cât mai rapidă a celor infectați, pentru gestionarea eficientă a pandemiei mai trebuie să ai aparatură medicală de specialitate pentru tratarea celor bolnavi. În acest moment, România dispune de 1.361 de aparate de ventilare mecanică (echipament medical vital în cazul complicațiilor cauzate de coronavirus) și s-au mai comandat 1.000, care ar trebui să ajungă în țară în această săptămână. Pentru comparație, în Germania există aproximativ 25.000 de aparate de ventilare mecanică și s-au mai comandat 10.000.

 

De asemenea, în România, spitalele sunt dotate cu 2.653 de paturi de terapie intensivă. Pentru comparație, în Germania există aproximativ 28.000 de paturi de terapie intensivă. Aceste date sunt oficiale.

 

Situația de urgență

 

Sigur, în aparență, acum nimeni nu se gândește la bani – știm, sănătatea înainte de toate, cu orice preț, dă-i încolo de bani, noi să fim sănătoși (completați șirul poeziilor recitate de boemi care trăiesc exclusiv în prezent). Totuși, pentru înțelegerea unui alt gen de situație (decât cel de mai sus, referitor la cât de pregătit a intrat în această gestionare a pandemiei sistemul românesc de sănătate), Grupul de Investigații a întreprins un studiu de caz.

 

Pandemia de SAR-CoV-2 (COVID-19, coronavirus) a declanșat măsuri extreme, implicit și cheltuieli extreme, cea mai mare parte a alocațiilor financiare provenind din bugete publice, fapt firesc pentru o situație cu impact negativ extrem de puternic asupra cetățenilor. Însă, din diferite cauze (nepricepere, organizare deficitară, populism etc.), nu toate acestea au fost bine/corect gestionate de autorități.

 

De la declararea stării de necesitate pe teritoriul României, Grupul de Investigații a monitorizat diferite cheltuieli generate de administrații locale și județene și a realizat un studiu de caz referitor la achiziția regăsită cel mai des: analizorul automat de biologie moleculară, regăsit sub denumirea Real Time PCR.

 

În urma documentării articolului, Grupul a observat că respectiva achiziție a fost făcută haotic (fiecare administrație județeană pe cont propriu) și la prețuri mult mai mari decât dacă ar fi fost gestionată în sistem centralizat și exclusiv de specialiști (de pildă, prin Ministerul Sănătății, care prin decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, emis în 16 martie 2020, putea achiziționa în mod direct materiale și echipamente necesare combaterii epidemiei).

 

Numeroase consilii județene au achiziționat această aparatură la prețuri cuprinse între 300.000 de lei și 575.000 de lei, în contextul în care specialiștii (medici care manageriază un spital de top din România) au achiziționat în aceeași perioadă aparatura (un alt model, dar unul considerat optim) cu 150.000 de lei. Precizare: Grupul de Investigații nu contestă utilitatea și oportunitatea achizițiilor respective, ci explică o stare de fapt (adică vă comunică, în baza unor dovezi care constau în documente și declarații oficiale, ce s-a întâmplat și cu ce costuri din banii publici).

 

Ce este Real Time PCR

 

Real Time PCR este un analizor automat de biologie moleculară care poate fi utilizat și în vederea testării persoanelor infectate cu virusul COVID-19. Denumirea aparatului medical este acronimul de la “Polymerase Chain Reaction” și, în cazul studiat, “real time” (timp real) descrie capacitatea respectivului echipament de a emite rapid un rezultat al testării (nu în timp real, ci, în medie, de la 100 de minute în sus, depinde de model – cel mai rapid test de acest tip existent în lume, care emite rezultatul în 45 de minute, este SAR-CoV-2 Xpert Xpress, dezvoltat de Compania de diagnosticare moleculară Cepheid din SUA și acreditat în 21 martie 2020, adică în urmă cu două zile).

 

Conform managerului Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, Beatrice Mahler, testul „pune în evidenţă efectul la nivelul sistemului imun pe care îl are contactul virusului cu organismul” (adică indică dacă sistemul imunitar al unei persoane a răspuns sau nu la o infecţie cu noul coronavirus). Testarea cu un astfel de echipament este uşor de efectuat, personalul necesită o pregătire şi dotări minime, însă „poate fi făcută, cel mai devreme, atunci când pacientul are deja simptomatologie, pentru ca rezultatele să fie de încredere”.

 

În acest moment, diagnosticarea infecţiei cu noul coronavirus SARS-CoV-2 se poate realiza prin două metode: test rapid sau test de diagnosticare moleculară, ultimul punând în evidență prezenţa virusului în organism. În situația dată, însă, din cauza numărului mare de cazuri și a nevoii cât mai rapide a unui rezultat relativ, se utilizează cel mai des testul efectuat cu acest analizor Real Time PCR.

 

23 de Real Time PCR, carantinate

 

În faza inițială a crizei cauzate de pandemia de coronavirus, în România au fost acreditate 8 centre (din șase orașe) pentru realizarea testării: în București (două), Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Constanța și Craiova. În scurt timp, acestea s-au dovedit insuficiente, așa că Guvernul a decis ca în această săptămână să se achiziționeze încă “cel puțin 20 de aparate noi, cu câte 1.000 de kituri pentru analize” (citat din primul ministru Ludovic Orban).

 

De asemenea, în România există încă 23 de aparate Real Time PCR, achiziționate în anul 2018 de către ANSVSA pentru depistarea pestei porcine africane. Aceste aparate au fost distribuite către DSVSA-uri din 23 de județe și sunt funcționale, acum nefolosite datorită numărului redus de suspiciuni din teren a bolii pentru care erau utilizate.

 

Unul dintre aceste echipamente real time PCR a intrat în dotarea DSVSA Maramureș. Există, e funcțional, însă pentru a putea fi utilizat în criza de pandemie de COVID-19 trebuie achiziționată o componentă (hota microbiologică), kitul specific COVID-19 și trebuie instruit personalul care-l va utiliza, a precizat Vasile Viorel Pop, director executiv adjunct al instituției.

 

În plus, în afara celor 23 de echipamente existente, mai multe DSVSA-uri din țară au achiziționat, tot printr-un program al ANSVSA, prin AFIR, aparate real time PCR, dar încă n-au intrat în posesia lor. Unul dintre cazurile pe care le-am depistat în timpul documentării este la Covasna, Sikó Barabási Sándor, director executiv DSVSA, a semnat contractul cu AFIR, dar încă nu a primit aparatul (în valoare de aproximativ 70.000 de euro).

 

Cert este că pentru ca aparatura ANSVSA să deservească în pandemia de COVID-19 costurile necesare punerii în funcționare sunt reduse (aproximativ 2.000 de dolari/aparat), iar instruirea personalului poate dura o zi (personalul care le deservea până acum este format din specialiști în medicină veterinară, conform scopului pentru care au fost achiziționate). Aceste aparate au fost puse la dispoziția Ministerului Sănătății, dar încă sunt nefuncționale. Cel mai probabil vor fi valorizate în perioada următoare.

 

În afara acestor aparate, în timpul pandemiei, s-a descoperit că erau și alte echipamente real time PCR, gestionarii acestora oferindu-se să le pună la dispoziția laboratoarelor.

 

În Sălaj, Centrul de Cercetări Biologice Jibou al Grădinii Botanice “Vasile Fati” are două asemenea aparate (le foloseau pentru a stabili expresia unor gene implicate în fotosinteză), cu o capacitate de testare de 200 de probe pe zi.

 

În Suceava, echipa Laboratorului de Metagenomică și Biologie Moleculară din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, condusă de biologul Andrei Lobiuc și profesorul universitar Mihai Dimian, a implementat o linie semi-automată de testare pentru coronavirus (COVID-19) formată dintr-un aparat Real Time PCR (de tip multiplex – cu triplarea numărului de probe simultane), un extractor automat de acizi nucleici, hotă microbiologică, vortex, centrifugă cu răcire, laptop, pipete automate monocanal și multicanal (toate echipamentele folosite fiind de ultimă generație). Are capacitatea de testare zilnică a peste 200 de probe. Linia de testare va fi instalată în aceste zile la Spitalul de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.

 

În acest timp, și din cauza presiunii puse pe cele 7 centre (la care s-a adăugat și laboratorul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară “Cantacuzino”, iar ulterior încă 3, ajungându-se la un total de 11 centre) în care se realizează teste ale suspecțior de infectare cu coronavirus (fiecare analizează probe din mai multe județe), după declararea stării de urgență, mai multe consilii județene au decis să achiziționeze un astfel de aparat.

 

Studiu de caz: Real Time PCR

 

BUZĂU: 300.000 de lei. Consiliul Județean a anunțat, prin președintele Petre Neagu, că va cumpăra cu 300.000 de lei un aparat real time PCR, achiziția fiind aprobată de Ministerul Sănătăţii, iar echipamentul va fi amplasat în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică.

 

GALAȚI: 345.000 de lei. La Galați, președintele CJ Galați a semnat contractul de achiziție (pentru Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă “Sf. Apostol Andrei”) a unui analizor real time PCR (care poate determina maximum 9.000 de teste pe an) la un preț de 345.000 de lei. La scurt timp, președintele instituției, Costel Fotea, a anunțat că se vor aloca încă 345.000 de lei, pentru un al doilea aparat de depistare a noului coronavirus.

 

MUREȘ: 354.000 de lei. În județul Mureș, deși Consiliul Județean a alocat peste 2,7 milioane de lei (2.711.000 lei) Spitalului Clinic Judeţean Mureş pentru echipamente și aparate necesare în tratarea COVID-19 (laringoscop, videolaringoscop, bronhoscop, aparate de asistare a tusei, sisteme de monitorizare, paturi Terapie Intensivă, monitoare funcții vitale, aparate de ventilație mecanică, analizor imunotestare fluorescentă, aparate de anestezie etc.), suma necesară achiziției real time PCR provine din donații (făcute de cetățeni și firme în contul asociației spitalului). Din cei 370.409 lei donați până acum, echipamentul real time PCR va costa 354.524,80 de lei (a fost comandat, ajunge la spital săptămâna viitoare).

 

HUNEDOARA: 355.000 lei. În municipiul Hunedoara, Consiliul Local a alocat 525.000 de lei pentru aparatura necesară testării persoanelor care se prezintă la spital cu suspiciune de COVID-19 şi pentru ventilatoare, conform primarului Dan Bobouţanu. Defalcat, analizorul real time PCR costă 355.000 de lei, iar aparatele de ventilaţie pentru transportul pacienţilor costă 178.000 de lei.

 

PRAHOVA: 400.000 de lei. În Prahova, Consiliul Județean a aprobat în ședință de îndată alocarea sumei de 1,513 milioane de lei pentru achiziționarea de aparatură medicală (pentru Spitalul Județean de Urgență Ploiești), printre aparatura achiziționată fiind alocată suma de 400.000 de lei, distinctă, pentru un echipament real time PCR.

 

MARAMUREȘ: 450.000 de lei. În Maramureș, Consiliul Județean a anunțat în 17 martie, prin președintele pesedist Gabriel Valer Zetea, că va cofinanța achiziția platformei integrate de biologie moleculară, echipament medical care se ridică la valoarea totală de 450.000 de lei și este necesar în cadrul Laboratorului de Analize Medicale a Spitalului de Boli Infecțioase și Psihiatrie Baia Mare.

 

BACĂU: 450.000 de lei. Spitalul Județean de Urgență a achiziționat cu finanțarea Consiliului Județean un aparat de testare Real-Time PCR și echipamente conexe, valoarea acestora fiind de peste 100.000 euro (echivalentul a 450.000 de lei). Acestea au fost deja comandate, urmând să fie livrate din Polonia, în 3 aprilie, a precizat președintele CJ Bacău, Sorin Brașoveanu. De asemenea, va fi amenajat un laborator special, cu bani din donații de la cetățeni și firme.

 

ARGEȘ: 550.000 lei. În 17 martie, Consiliul Județean Argeș a anunțat alocarea a 550.000 de lei pentru achiziția unui echipament tip real time PCR și kit-ul pentru detecția COVID-19 (coronavirus).

 

BISTRIȚA NĂSĂUD: 574.000 lei. În 12 martie, după o întâlnire între conducerile Instituției Prefectului, Consiliului Județean, Direcția de Sănătate Publică, și Inspectoratul pentru Situații de Urgență din județul Bistrița-Năsăud, s-a anunțat asigurarea finanțării cu 574.000 de lei pentru aparatul de testare COVID-19 și sistemul aferent acestuia (în care sunt incluse sistem Real-Time PCR, sistem automat de extracție acizi nucleici, kit extracție RT PCR – 5 buc., kit extracție acizi nucleici, mașină de făcut fulgi de gheață – 2 buc., hotă PCR – 2 buc., centrifugă Mini Spin – 2 buc, Multi Vortex – 2 buc., ultracongelator – 2 buc., combină frigorifică – 2 buc., set pipete automate – 2×5 buc.).

 

Alte județe au repartizat banii pentru achiziția acestui aparat, fără a comunica prețul defalcat, achiziția fiind inclusă într-un pachet mai larg de aparatură medicală.

 

BOTOȘANI. Consiliul Județean Botoșani a anunțat că împreună cu Ministerul Sănătății vor contribui cu 1,95 milioane de lei pentru dotarea Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” cu echipamente necesare pentru secția ATI și laboratorul Secției de Boli Infecțioase. De banii aceștia urmând a se cumpăra, pe lângă aparatul propriu-zis și kitul aferent congelatoare pentru probe și aparate de ventilație mecanică: analizor Real Time PCR, sistem de extracție automată pentru acizi nucleici, hotă microbiologică, minicentrifugă – 3 buc., agitator Vortex – 3 buc., ultracongelator, congelator și 10 aparate ventilație mecanică.

 

NEAMȚ. Consiliul Județean Neamț a alocat 1,33 milioane de lei pentru sistem Real Time PCR (al cărui termen de livrare este 3 aprilie), ventilatoare mecanice, ventilator neonatal, monitoare funcții vitale, paturi ATI – de asemenea, alți bani au fost alocați pentru izolete, lămpi bactericide, filtre, materiale sanitare, medicamente și dezinfectanți.

 

HUNEDOARA. Consiliul Local Hunedoara a alocat 525.000 de lei pentru achiziţia (pentru Spitalul Municipal “Dr. Alexandru Simionescu”) a unui analizor automat de biologie moleculară Real Time PCR şi a două aparate de ventilaţie.

 

BRAȘOV. Consiliul Județean Braşov a alocat celor şase instituţii spitaliceşti din subordine o suplimentare de buget de aproape 2,25 milioane de lei pentru achiziționarea echipamentului real time PCR , plus materiale sanitare, dezinfectanți, echipamente de protecție, reactivi, ventilatoare mecanice, 10 paturi ATI.

 

Cât costă echipamentul, de fapt

 

Printre atâtea sume plătite din bani publici, poate vă întrebați care este prețul real al unui echipament real time PCR? Întrebarea nu are un răspuns unic, fiind similară cu “Cât costă o mașină?”. Implicit, și răspunsul e similar: depinde de marcă, model și dotări. GI a aflat că prețul celui mai scump echipament real time PCR este de sub 140.000 USD (adică 630.000 lei), prețurile fiind cuprinse între 15.000 (pentru unele modele RotorGene) și până la 140.000 USD (pentru modelul UltraCycler 1536, cu un randament foarte mare, sau aproximativ 90.000 USD pentru QuantStudio 12k, de pildă).

 

Grupul de Investigații a selectat două exemple concrete de achiziții similare făcute tot în aceste zile în care consilii județene și locale s-au întrecut în cumpărături: una făcută de un om de afaceri și una făcută de specialiști (medici).

 

1) Un om de afaceri din județul Vaslui, Constantin Duluțe, a cumpărat pe banii săi un astfel de aparat și l-a donat Spitalului Municipal de Urgenta “Elena Beldiman” din Bârlad. Prețul plătit pentru un aparat Real Time PCR + kiturile aferente diagnosticării COVID-19 a fost de fix 75.898 dolari (USD), acum echivalentul a 342.603 lei.

 

2) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca a anunțat achiziția din bugetul propriu a unui echipament de tip Real Time PCR, pentru a contribui la efortul general de a restrânge amploarea epidemiei COVID-19. A costat 150.000 de lei (echivalentul a sub 34.000 USD) și poate face 150 de teste pe zi.

 

Aparatul va fi instalat la Departamentul de Genetică al Institutului Imogen, acolo unde există circuite configurate pentru extracție şi amplificare de tip Real-Time PCR pentru ARN viral și există personalul de specialitate instruit în efectuarea acestui tip de teste. Conducerea spitalului clujean a anunțat că a achiziționat și kituri (reactivi) pentru 3.000 de teste, în valoare de aproape 280.000 lei.

 

Concluzii

 

Această scriere a urmărit starea de fapt a gradului de pregătire la momentul declanșării pandemiei în România, acțiunii de gestionare a primului pas în lupta cu noul virus (testarea) și modul de reacție al unor autorități județene și locale după declararea stării de necesitate.

 

GRUPUL de INVESTIGAȚII

 



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here