EXCLUSIV – Marea țeapă din bugetul județului „Testăm pentru sănătatea maramureșenilor”: au cheltuit 2,34 milioane de lei pentru doar 13.000 de teste și au decis să continue și în 2023

„TESTĂM CHELTUIREA BANILOR PUBLICI”. Programul “Testăm pentru sănătatea maramureșenilor” a demarat în vara anului 2020, pe fondul fricii isterice declanșate de pandemia de COVID-19. Inițial anunțat de Consiliul Județean Maramureș (controlat în vara anului 2020 de pesedistul Gabriel Valer Zetea) în cooperare cu Primăria Baia Mare (pentru că era an electoral și avea nevoie și primarul Cătălin Cherecheș, partenerul electoral al lui Zetea, de refacerea măcar parțiale a imaginii de candidat) și apoi continuat doar din bugetul județului, programul „Testăm pentru sănătatea maramureșenilor” a consumat în perioada 2020-2022 suma de 2,34 milioane de lei (exact: 2.339.520 lei).

Sigur, nu e dramatic, doar acest județ este jefuit de atâta timp de sume net mai impresionante, însă această scriere vine pe fondul… continuării finanțării acestui program eșuat din fașă. Adică, „Testăm pentru sănătatea maramureșenilor” va mai consuma bani publici și în anul 2023, acum când NIMENI nu mai are nevoie de rezultatul acestor teste pentru a călători, intra în magazine sau juca în competiții sportive. Câți bani? 250.000 lei. Atâta s-au alocat în 26 ianuarie 2023 ca finanțare a acestui program.

2mnews a aflat sumele exacte care au fost cheltuite din bugetul județului, numărul total al testelor efectuate și al persoanelor testate (numerele nu sunt identice, așa cum este rațional, aveți explicația mai jos).

Testele de la județ, mai scumpe decât la privat

Din banii cheltuiți din bugetul județului exclusiv pentru testări, adică din suma de 2,34 milioane de lei, au fost testați în perioada iulie 2020 – decembrie 2022 fix 19.309 cetățeni. Testele nu au fost toate Real Time – PCR, numărul total al acestora incluzând și teste rapide antigen. În total nu s-au făcut 19.309 teste, ci mult mai puține: 13.135. Explicăm anomalia: multe teste au fost făcute prin metoda „pooling” (la comun) în eșantioane de la 1 la 8 persoane.

Deci s-au făcut fix 13.135 teste RT-PCR și rapide. Să fim darnici și să facem un calcul global, ca și cum testele rapide (pe care acum le cumperi din farmacii cu 8 lei și care au relevanță ZERO) ar avea aceeași complexitate, relevanță și preț cu testele RT-PCR. Aritmetică: Consiliul Județean a plătit în medie pentru un test 178,11 lei. Cu un preț mult mai mic, administrația județeană putea contracta o clinică privată.

De ce nu a făcut-o? Doar ei știu. „Ei” fiind cei din imaginea care ilustrează acest articol: Gabriel Valer Zetea (PSD) – președintele CJ Maramureș în 2020, la inițierea proiectului eșuat -, Cătălin Cherecheș (PNȚCD) – primarul municipiului Baia Mare în 2020, colaborator al proiectului inițial -, Ionel Bogdan (PNL) – președintele CJ Maramureș în 2021, 2022 și 2023 (ani în care proiectul, deși eșuat, a fost continuat/menținut).

Cum și pe ce s-au cheltuit banii

Cel mai simplu răspuns constă în defalcarea pe ani a sumelor alocate și a numărului de teste și de persoane testate (programul a început în iulie 2020).

Să calculăm…

În 2020, CJ Maramureș a alocat din banii județului 144,15 lei/test. În 2021, a alocat 202,61 lei/test. În 2022, a alocat 124,80 lei/test. În medie s-au cheltuit 178,11 lei/test. Sigur, dacă era contractată o firmă specializată privată, era mai ieftin să testezi 19.000 de persoane. Poate și denumirea pompoasă a proiectului ar fi trebuit schimbată, din „Testăm pentru sănătatea maramureșenilor” (care sunt vreo 450.000 de persoane) în „Testăm din banii maramureșenilor 19.000 de persoane obligate să se testeze cu prețuri mai mari decât la orice privat”.

Sigur, în acest preț total plătit din bugetul Maramureșului sunt cuprinse și cheltuielile conexe, la care instituțiile publice din România sunt campioane mondiale: se plătește și acum mentenanța unui website unde, chipurile, maramureșenii se înscriu grămadă pentru a se testa gratuit (mă rog, nu gratuit, testarea este plătită din bugetul public al județului), se plătește o echipă de implementare/de proiect, se plătesc firmele de la care se achiziționează și astăzi consumabilele necesare testării ș.a.m.d.

În fine, acest proiect este atât de prost încât imediat ce au fost eliminate restricțiile/obligațiile prezentării rezultatului testării COVID-19, nimeni nu a mai vrut să se testeze. Cu toate acestea, anul trecut, pentru că programul a fost aprobat și bugetat, iar banii (publici, din pușculița județului) trebuiau cheltuiți (măcar cât s-a putut din ei), au fost introduși în regulament, pe lângă maramureșeni, și refugiații ucraineni. Și tot nu s-au putut cheltui toți banii alocați (de pildă, anul trecut s-a alocat 1 milion de lei și s-a cheltuit doar 528.160 lei, pentru că s-au făcut doar 4.232 de teste – număr care include și retestările).

Aceasta a fost analiza evoluției dorinței nestrămutată de testare a maramureșenilor… Totuși, ținând cont de toate aceste aspecte semnalate în scriere, autoritatea județeană (Consiliul Județean Maramureș) a alocat și în acest an 250.000 de lei pentru continuarea programului.

Ca să nu fie complet ridicoli, ci doar ridicoli (în contextul evoluției pandemice), în acest an alocarea financiară a fost justificată în următorul mod: „societatea românească încă se confruntă cu multe (n.red., „multe” față de ce? – și 2 e „mult” față de 1) infectări cu COVID-19, precum și cu tot mai multe îmbolnăviri datorate virusurilor gripale și respiratorii, Consiliul Județean  Maramures își propune ca prin ansamblul măsurilor și acțiunilor care vor fi aplicate în cursul  anului 2023, să continue investigarea medicală la scara județeană a populației pentru depistarea infectării cu COVID 19, cu virusuri gripale și virusuri respiratorii sincițiale, pentru tratarea din timp a afecțiunilor  și limitarea transmiterii intracomunitară a acestora”.

Deci s-a introdus și depistarea infectării cu virusuri gripale și virusuri respiratorii sincițiale (pentru că pe stradă sau în bucătărie nu prea vorbim despre virusuri sincițiale și am putea crede, eronat, că e vorba de ceva extrem-extrem de grav, explicația medicală/științifică: „Virusul sincițial respirator este frecvent regăsit la nivelul tractului respirator și se manifestă în general prin simptome de răceală ușoară”). OK. Și s-au alocat 250.000 lei. Toți cei 34 de consilieri județeni prezenți la ședința din 26 ianuarie 2023 au ridicat mânuțele, ca să nu le curgă sânge din nas, aprobând cheltuiala.

Cătălin VISCHI