BOMBA TOXICĂ – Cât costă și cât durează închiderea și ecologizarea iazului de la Bozânta, unde s-au depozitat peste 42 de milioane de tone de steril minier

0
682
Iazul de steril de la Bozânta, județul Maramureș

POLITICA PROBLEMĂ DE MEDIU. Pulberile atmosferice de la iazul de steril de la Bozânta, proprietate a CNMP Remin SA Baia Mare, prin care statul român, deținătorul absolut al fostei firme miniere, poluează aerul și periclitează sănătatea cetățenilor săi au fost pe tapetul public și politic încă din anul 2007, după închiderea minelor.

 

Proiectul de închidere și ecologizare a iazului de decantare Bozânta, care a ajuns în timp să formeze o platformă de circa 75 de hectare pe care a fost depozitată până în 2006 o cantitate de aproximativ 42 de milioane de tone de steril minier, este în agenda publică de mai mulți ani, îndeosebi după octombrie 2017, când a cedat și ultima sondă funcțională de evacuare a apelor, iar sterilul s-a scurs în râul Lăpuș, cauzând al nimeni-nu-a-mai-numărat câtălea accident ecologic.

 

În urmă au rămas eternele promisiuni (că se va face ceva) și un crater uriaș, cu diametrul de peste 100 de metri, pe plaja iazului. De dată recentă, din cauza presiunii publice, proiectul închiderii și ecologizării iazului de decantare Bozânta a revenit în actualitate și, de această dată, s-a făcut chiar un studiu serios și negocierile privind introducerea lucrărilor în bugetul statului au ajuns până la cabinetul primului ministru.

 

Conform studiului, valoarea totală a investiției se ridică în jurul sumei de 150 de milioane de lei (respectiv 147.208.159,44 lei, sumă care include TVA), iar lucrările ar dura 2 ani (24 de luni). Lucrările nu sunt facile și vizează stabilizarea și impermeabilizarea cantității uriașe de șlam (nămol) format de amalgamul dintre cele peste 42 de milioane de tone de steril minier și apele pluviale (cauzat de faptul că de 5 ani acestea nu mai sunt evacuate, neexistând nicio sondă funcțională). Apoi, clasicul tratament cu împământare, înierbare, împădurire și monitorizare periodică. Și sigur, rugăciuni pentru ca natura să-și facă treaba și să revină singură la starea inițială după ce oamenii au distrus-o.

 

Acum, pe iazul de avarii, unde specialiștii au calculat că trebuia depusă pirita de Șuior de la Flotația Centrală (peste 500.000 de tone), însă n-a mai fost pentru că s-a vândut, se depozitează (din 2012) nămolurile de la stațiile de epurare ape de mină administrate de Conversmin SA, încă din anul 2012 și vrea și operatorul de apă-canal Vital SA să depoziteze nămolurile provenite în urma epurării. Specialiștii au zis că e bine și că iazul de avarii ar mai suporta vreo 50.000 de tone de nămoluri, care ar urma să fie folosit ca umplutură pentru mlaștina de la mijlocul iazului, atunci când vor începe lucrările de stabilizare. Dacă vor începe, dacă se vor aloca banii, dacă…

 

Până atunci, am făcut public câteva detalii (importante) din acest proiect.

 

Cătălin VISCHI



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here