FAPTĂ – La Șomcuta Mare, asfaltări plătite în urma unui cumul de ilegalități care a culminat cu falsificarea unei hotărâri a Consiliului Local și deturnarea a 5 milioane de lei

ASFALTĂRI ELECTORALE CU PROBLEME. Această poveste (siderantă, dar 100% reală) este despre modul în care administrația din orașul maramureșean Șomcuta Mare (controlată de primarul Gheorghe Buda – PSD) a comis un cumul de ilegalități (fals, uz de fals, deturnare de fonduri) care a culminat cu falsificarea unei hotărâri a Consiliului Local. Edilul Buda a recunoscut în totalitate derularea faptelor/ilegalităților comise (cu aportul secretarul orașului, Alin Florin Toma, și a marii majorități a consilierilor locali, 12 dintre aceștia, îi aveți nominalizați mai jos), dar e convins că… totul e în regulă și că e legal.

 

Scrierea de față vă dezvăluie întâmplarea, cu sublinierea faptelor ilegale săvârșite și a strategiei prin care acestea au fost săvârșite, ca argument al modului în care sunt conduse multe dintre administrațiile locale, unde primarii au convingerea că sunt mici dumnezei și că legea este facultativă, iar consilierii locali aprobă orice, fără să-și pună întrebări și fără să cunoască legile, devenind astfel părtași la ilegalități.

 

Încadrare în timp: o zi frumoasă de toamnă…

 

23 septembrie 2021. O zi de joi (“prima joi după Miercurea Ciuc”, ar spune Bulă, personaj citat tocmai pentru similitudinea cu această poveste reală despre cum se conduce la firul ierbii administrarea unei localități). Nimic nu prevestea ceea ce a urmat. În orășelul maramureșean Șomcuta Mare, ședința Consiliului Local (forul care ar trebui să conducă administrația localității, dar nu știe asta, aleșii cetățenilor fiind convinși că primarul e vârful, deși acesta este, conform legii, doar un executant al deciziilor consilierilor). Unul dintre punctele de pe ordinea de zi viza o rectificare bugetară.

 

Nominalizarea membrilor grupului care a deturnat 1 milion de euro

 

La ședință au fost prezenți 13 consilieri locali (au avut norocul să lipsească Vasile Marin Nechita – PSD și Ioan Marchiș – Pro România). Îi nominalizăm pe cei 13, pentru că 12 dintre aceștia au girat și au comis cumulul de ilegalități care a culminat cu o deturnare de fonduri care a însumat circa 5 milioane de lei (1 milion de euro): Ioan Florin Achim, Sorin Dragomir Cioltea, Vasile Mircea Lupuț, Ioan Marian Pop, Lucian Ioan Prekup, Dorel Cioară și Terezia Ildiko Grama (toți de la PSD – ultima și președinte de ședință), Adrian Mircea Mărcean (USR), Cristian Ioan Talpoș (ALDE), Gheorghe Coteț, Alexandru Gavril Frenț, Ancuța Dorca și Augustin Valer Țîțan (toți 4 de la PNL). Ultimul este singurul care nu a achiesat la ceea ce urmează, confirmând, ca și primarul Buda, aceste fapte.

 

Suplimentar declarațiilor de confirmare, 2mnews deține dovezi scrise în documente oficiale ale Primăriei/Consiliului Local Șomcuta Mare care atestă cu un grad de acuratețe de 100% cele consemnate mai jos.

 

Cei care au girat cumulul de ilegalități care a culminat cu deturnarea de fonduri publice sunt primii 12, grup la care au achiesat primarul Gheorghe Buda și secretarul orașului, Alin Florin Toma. Acest grup de 14 persoane a devenit infracțional după comiterea premeditată a infracțiunilor de fals și uz de fals în scopul deturnării a 5 milioane de lei pentru plata unei datorii făcute ilegal, fără a avea fundamentare financiară, dintr-un credit trezorie accesat cu motivarea falsă de a finanța o investiție viitoare.

 

Faptele au pornit de la asfaltările electorale

 

În localitățile mici, asfaltarea reprezintă principalul argument al edililor servit electorilor în anii alegerilor. “Dacă finalizezi într-un mandat (n.red., de primar) o singură investiție, chiar dacă aceasta este semnificativă pentru cetățeni, ești privit ca un neputincios, deși este extrem de dificil să canalizezi eforturile financiare și să monitorizezi în permanență constructorul pentru a se încadra în standardele de calitate și în timpul de execuție. Oamenii zic așa: Bine, mă, ce-a făcut și ăsta? Un lucru, atât. În schimb, dacă ai asfaltat străzile și ulițele, chiar dacă asta presupune un efort mult mai mic și este un lucru care nu rămâne pe veci, trebuind continuat periodic, ești perceput ca fiind bun. Nu mai umblă oamenii prin noroi. Și câștigi ușor (n.red., alegerile, respectiv un nou mandat de primar). Așa că asfaltarea e baza administrației care-și dorește continuitate”, a confirmat pentru 2mnews unul dintre primarii maramureșeni trecut cu victorii în câteva exerciții electorale.

 

Șomcuta Mare. O fostă comună ridicată în 2004 cu elevatorul politic la rang de oraș, căreia i s-a menținut în aria de responsabilitate administrativă satele Buciumi, Vălenii Şomcutei, Hovrila, Ciolt și aparținătoarele Finteuş, Buteasa şi Codru Butesii. Circa 8.000 de suflete, cu totul.

 

În anul electoral 2020, conducerea executivă a administrației locale, controlată de primarul Gheorghe Buda (PSD), a primit o veste tristă, după schimbarea conducerii Guvernului (PSD trecând în opoziție, iar PNL la putere, respectiv pesedista Viorica Dăncilă a fost înlocuită în funcția de prim-ministru cu penelistul, pe atunci, Ludovic Orban): banii promiși pentru asfaltări electorale de șefa sa politică nu mai puteau fi acordați, pentru că noul șef al Guvernului (Orban) a detectat că nu este legal să finanțeze respectivele lucrări (respectiv, programul prin care banii fuseseră inițial repartizați pentru asfaltări în Șomcuta Mare prevedea că se pot finanța doar lucrări care nu au finanțări din alte surse, ori programul de asfaltări din orașul maramureșean era finanțat și dintr-un credit bancar – de la CEC).

 

În consecință, la începutul anului 2020 primarul Buda află că nu mai primește finanțarea de la Guvern. Însă continuă asfaltările, doar era an electoral, din împrumutul de la CEC. Se toarnă bitum de 5 milioane de lei, apoi CEC sistează împrumutul (Primăria, care avea aprobat un împrumut de 10 milioane de lei, cheltuise oricum toți banii prevăzuți pentru asfaltări, restul fiind repartizați altor investiții). Dar asfaltările au continuat (probabil pe principiul “Las’, bă, că vedem noi cum facem după aia”).

 

Decizia accesării unui nou credit

 

Numai că firma asfaltatoare, ARL Cluj, subsidiara holdingului Strabag, nu a fost plătită. A așteptat ce-a așteptat, după care și-a cerut banii pentru lucrările executate în 2020. Dar Primăria n-avea bani (s-a schimbat orânduirea/partidul de guvernământ, iar partidul edilului, PSD, nu mai era la butoanele decidente). În consecință, edilul Buda convoacă CL Șomcuta Mare și în 26 august 2021 acesta aprobă solicitarea unui credit de trezorerie din care suma de 4,94 milioane de lei era prevăzută specific pentru modernizarea străzilor (pentru statisticieni, procurori și alte persoane interesate, este HCL Șomcuta Mare nr. 86/2021). Hotărârea este contrasemnată de președintele de ședință CL, Ildiko Terezia Grama, și de secretarul orașului, Alin Florin Toma.

 

În 13 septembrie 2021, Comisia de Autorizare a Împrumuturilor Locale (instituție subordonată Ministerului Finanțelor) aprobă orașului Șomcuta Mare (și) acest împrumut. Creditul este luat pe 5 ani. O explicație: creditele de trezorie sunt acordate de stat, cu dobândă mică, autorităților locale EXCLUSIV pentru a finanța investiții (inclusiv cofinanțări ale unor proiecte). Conform acestui document, autoritatea publică din Șomcuta Mare putea să finanțeze viitoare investiții (respectiv, în acest caz, asfaltări/modernizări de drumuri).

 

Falsurile pentru deturnarea de fonduri, stabilite… la telefon

 

În 23 septembrie 2021, pentru că orașul a primit pentru echilibrarea bugetului local, de la stat, prin Finanțe, suma de 244.000 lei din defalcările de TVA și impozitele pe venit, CL Șomcuta Mare aprobă o rectificare de buget așa cum le-a cerut primarul Buda. Respectiv, banii sunt repartizați pentru plata salariilor bugetarilor din Primărie, la bibliotecă, la echipa de fotbal retrogradată în Liga a IV-a, la protecția civilă, cămine culturale, produse de curățenie, gazonul de la terenul de fotbal și o mică sumă la alimentarea cu gaz de la Finteușu Mare. Asta li s-a cerut (de primar), asta au votat.

 

La câteva zile (după Țîțan 6 zile, după primarul Buda 3 zile) după această ședință în care s-au aprobat diverse sume suplimentate pentru obiectivele menționate mai sus, edilul i-a sunat pe consilierii locali, rând pe rând, pentru a le cere, telefonic, să fie de acord să modifice respectiva hotărâre prin adăugarea altor obiective decât cele discutate, votate și incluse în hotărârea din 23 septembrie. Printre acestea, și repartizarea sumei de 4.934.500 lei pentru asfaltările efectuate în 2020 de ARL Cluj. Acești bani, conform hotărârilor falsificate ulterior, au fost luați din creditul de trezorerie aprobat în 13 septembrie, ceea ce este ilegal, din acesta putând fi plătite investiții, nu creanțe.

 

Ilegalități săvârșite: fals, uz de fals, deturnare de fonduri. Făptuitori: cei 12 consilieri locali care apar ca aprobând actul falsificat, primarul Buda (în postură de ordonator principal de credit) și secretarul Toma (care a girat, prin semnături repetate, legalitatea falsurilor săvârșite, inclusiv a documentelor justificative trimise la Instituția Prefectului).

 

Motivația ilegalităților, recunoscută

 

Motivul săvârșirii acestor ilegalități a fost confirmat atât de primarul Buda, cât și de consilierul Țîțan: ARL, asfaltatorul neplătit pentru o parte din lucrările executate în 2020, a apelat la executorul judecătoresc, iar acesta a notificat Primăria că în cazul neplății de urgență a sumei/creanței, va institui poprire pe conturile Primăriei. Urmăriți dialogul halucinant al recunoașterii comiterii cumulului de infracțiuni:

 

– Primarul Gheorghe Buda: Cu acei bani (n.red., cei 5 milioane de lei) s-au plătit lucrări de asfaltare făcute în anul 2020, o parte, pentru că proiectul a fost mai mare. I-am plătit  din creditul de trezorerie, aprobat de consilierii locali. Într-adevăr, i-am sunat după ședință, la vreo 2-3 zile, pe consilierii locali. Au fost de acord toți. După aia Țîțan a zis că el nu e de acord și am modificat hotărârea așa cum e astăzi (n.red., aprobată cu 12 voturi pentru și o abținere).   – Jurnalist: Ați primit înștiințare de la un executor judecătoresc pentru poprire pe conturile UAT-ului în caz că nu achitați acea sumă datorată pentru lucrările din 2020?  – Primar Gheorghe Buda: Da.  – Jurnalist: Și de ce nu ați făcut o ședință de îndată?  – Primar Gheorghe Buda: … așa a fost… Toți au fost de acord.  – Jurnalist: Și după ce ați vorbit cu toți la telefon ați modificat hotărârea din 23 septembrie.  – Primar Gheorghe Buda: Da. Apoi Țîțan a zis că el nu e de acord și am modificat.

Sigur, această recunoaștere a edilului este suficientă, însă am discutat și cu consilierul Augustin Țîțan. “M-a sunat primarul la vreo 6 zile după ședință să-mi zică dacă sunt de acord să modifice hotărârea de rectificare a bugetului. I-am zis că nu sunt de acord (eram dezamăgit că niciuna dintre propunerile mele de finanțare a unor obiective din localitate nu a fost luată în considerare, fapt pentru care eu n-am votat nici măcar pentru rectificarea aceea, oficială, discutată și hotărâtă în 23 septembrie, la ședință). Dar el are majoritate în CL, așa că i-am spus că dacă vrea să modifice ceva, să convoace o ședință de îndată mâine dimineață, ei (n.red., consilierii locali fideli primarului) să voteze pentru, eu votez împotrivă și se aprobă hotărârea așa cum vrea el. Și apoi să se spele pe cap”, a declarat consilierul Țîțan.

 

Hotărârea falsificată de două ori

 

Numai că edilul Buda a făcut fix cum a crezut. A dat ordin să se modifice hotărârea votată în CL din 23 septembrie în funcție de cum a dorit el și aceasta a fost modificată cu precizarea că a fost votată în 23 septembrie de toți cei 13 consilieri locali prezenți la ședință.

 

La următoarea ședință a CL Șomcuta Mare, consilierului Țîțan i s-a părut ciudat că nu li se prezintă procesul verbal al ședinței anterioare, pentru a-l aproba. În consecință a insistat să îi fie trimisă o copie. După îndelungi insistențe, a primit-o (în 2 noiembrie, prin e-mail). Însă procesul verbal a fost falsificat, în acesta figurând alte proiecte de investiții spre care s-au repartizat banii decât cele votate în ședință. În plus, proiectul, așa falsificat cu noile obiecte de investiții, nediscutate în ședință, figura ca fiind aprobat cu 13 voturi pentru.

 

“Atunci i-am spus primarului că eu nu am fost de acord cu modificările propuse telefonic și le-am cerut să consemneze votul meu împotrivă. Au făcut un alt proces verbal în care figurează aprobarea prin 12 voturi pentru și o abținere”, a explicat Țîțan. Povestea sa, confirmată în părțile esențiale și de primarul Buda, are un argument forte: filmarea ședinței de CL Șomcuta Mare din 23 septembrie 2020, care atestă în totalitate cele afirmate mai sus.

 

Deturnarea de fonduri

 

Suplimentar (deși nu e necesar nimic suplimentar), 2mnews deține următoarele documente care confirmă TOTAL speța: 1) proiectul de hotărâre așa cum a fost votat în 23 septembrie; 2) primul proces verbal falsificat, care susține că s-au discutat alte obiecte de investiții și că acestea au fost votate pentru de toți cei 13 consilieri locali prezenți la ședință; 3) al doilea proces verbal falsificat, care susține că s-au discutat alte obiecte de investiții și că acestea au votate pentru de 12 din cei 13 consilieri locali prezenți la ședință, unul abținându-se; 4) adresa Primăriei Șomcuta Mare, contrasemnată de primarul Buda și secretarul orașului Toma care precizează în fals că totul e în regulă, doar că s-a săvârșit o eroare umană, corectată ulterior, privind numărul voturilor pentru; 5) filmarea ședinței care atestă că au fost aprobate exclusiv obiectivele cuprinse în ordinea de zi (în proiectul de hotărâre), nu și cele înregistrate ulterior, în procesele verbale falsificate.

 

Toate documentele Primăriei sunt contrasemnate de legalitate de secretarul orașului, Alin Florin Toma, și de președintele de ședință Terezia Ildiko Grama, iar acolo unde este cazul și de primarul Gheorghe Buda.

 

Simplificat: falsurile săvârșite și strategia ilegală (prin accept telefonic – mărturisesc că este prima dată în 3 decenii de presă în care am reușit să demantelăm o astfel de strategie despre care am auzit, dar până acum n-am putut-o proba, prin care una votează aleșii locali și alta este înscris în hotărârea oficială) au dus la fapta finală, deturnarea a 5 milioane de lei.

 

Ne-a fost oprită finanțarea de la Guvern, apoi creditul de la CEC, unde aveam negociată o dobândă foarte bună, de 0,82% + ROBOR… Aveam înștiințare de poprire… De plătit, am plătit la ARL, prin octombrie 2021, cred. S-a achitat (n.red., creanța/datoria) din acel credit de trezorerie aprobat în august de consilierii locali. Da, erau lucrări efectuate în 2020 – o parte, v-am spus, a declarat primarul Gheorghe Buda.

Dilema suplimentară constă în documentele prezentate de Primăria Șomcuta Mare la Trezorerie pentru a putea fi făcută plata, legea prevăzând, așa cum am precizat, că din respectivul credit de trezorerie se pot plăti investiții viitoare (sau cofinanțări), nicidecum datorii/creanțe cauzate de lucrări efectuate în trecut și neplătite (indiferent de motiv).

 

Cât despre ce lucrări s-au plătit cu acei 5 milioane de lei (plus alții), aveți o galerie foto edificatoare.

 

 

Garantul legalității: atât s-a putut

 

La final, o subliniere: înștiințată de o parte din aceste întâmplări, Instituția Prefectului Maramureș, reprezentantul Guvernului în județ și unul dintre garanții respectării legalității, a reacționat așa… A întrebat Primăria Șomcuta Mare ce-a făcut.

 

Și primarul Buda și secretarul Toma au zis că “procesul verbal cuprinde și completările aduse față de proiectul de hotărâre/referatul comunicate inițial”, dar că au greșit un pic că au scris că a fost votat cu 13 voturi, când de fapt a fost votat cu 12. Eroare umană. Deci e în regulă, ura și la gară! N-a verificat nimeni dacă ședința e filmată (este!) și dacă acele presupuse amendamente au fost discutate în fapt (n-au fost!), sau doar au fost adăugate ulterior, ilegal, ca fiind aprobate în forul deliberativ al orașului.

 

Cătălin VISCHI