FAPT – Maramureșul a contribuit la expoziția „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane” cu piese din mormântul celtic de la Ciumești

1
86

EVENIMENT. Consiliul Județean Maramureș prin Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș participă la vernisajul expoziției „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane”, care va avea loc la Muzeul Național de Arheologie din Madrid, în 30 septembrie 2021.

 

Expoziția se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Regele Felipe al VI-lea al Spaniei și al Președintelui României, Excelența Sa Domnul Klaus Iohannis. Această manifestare culturală face parte din acțiunile culturale care celebrează cei 140 de ani de relații diplomatice dintre România și Spania și reunește 835 de artefacte care provin din colecțiile a 39 de muzee din România.

 

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș participă la expoziția „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane” cu artefacte clasate în categoria Tezaur, respectiv: două cnemide (jambiere/elemente de protecție a tibiilor) din bronz, două aplici din bronz, un vârf de suliță din fier și o cămașă din zale, piese provenite din mormântul princiar celtic de la Ciumești.

 

Expoziția „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane” va putea fi vizitată în perioada 1 octombrie 2021 – 27 februarie 2022.

 

Biroul de presă al Consiliului Județean Maramureș



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.

1 COMENTARIU

  1. referitor,

    expoziția Tezaurul arheologic din Romania. Rădăcini dacice și romane. Organizată la Madrid

    la secțiunea marile migrații este expusă o colecție de obiecte găsită, în anul 1837, la Pietroasa, sat aflat pe atunci în județul Saac -unitate administrativă a principatului Valahia;
    un obiect din colecție, clasificat în patrimoniul cultural național mobil cu denumirea vas-pateră este descris ca: „o farfurie de formă concavă cu decor în registre concentrice, având o friză cu 16 personaje mitologice, …iar în mijloc o statuetă înfățișând o zeitate feminină (CYBELE?) stând pe un tron rotund”.
    savanții vremii, care au studiat decorul farfuriei după desene făcute de pictori, au asimilat personajele mitologice cu zeități din Walhalla-germanică, au socotit că farfuria este un vas-pateră de cult păgân și l-au atribuit „crudului rege al vizigoților Athanaric care, sub amenințarea morții, obliga creștinii să adore zeitățile germanicilor”.

    [a se vedea monografia lui Alexandru Odobescu (scrisă în limba franceză): „Le tresor de Petrossa. Etude sur l,orfevrerie antique”. Editura Rothschild, Paris 1890]

    considerații tehnologice

    fiind inginer tehnolog am făcut releveul farfuriei; în decorul de pe peretele ei interior (lucrat în basorelief) am recunoscut emblema orașului creștin Bizanț (înaugurat de Constantin cel Mare în anul 330 e.n.): zeița hazardului Tyhe (cu atributul său principal foarfecele), stând cu piciorul sprijinit pe prora unei corăbii cu pânze;
    cum alături de alte atribute ale zeităților din mitologie (făclii, torțe, o liră, un arc, cornuri ale abundenței, toiege curbe, etc.) în decor mai apar și simboluri cu semnificație creștină (arbori, viță de vie, un pește, brâuri torsadate, corbi, un rodiu, etc.), am asimilat decorul vasului-pateră cu o criptogramă (diplomă) în care evenimentele istorice reale sunt ilustrate prin legende din mitologie;
    cercetat în această cheie, am descoperit un inedit document enciclopedic în care sunt consemnate cunoștințe legate de: sistemul planetar heliocentric, anul astronomic, întocmirea calendarului solar și a computului, etc.), precum și clauze ale unui tratat special de alianță dintre sciții nord-dunăreni și Imperiul Roman (tratat care prevede o alianță militară, relații comerciale, diplomatice, creștinarea sciților, etc.);
    cum în decorul vasului-pateră este trasată harta regiunii de la Dunărea de Jos, în care un teritoriu nord-dunărean este figurat ca provincie a Imperiului Roman, în prezentul context european am propus studierea/cercetarea acestui inedit document; (dar, cum experții școlii oficiale române de istorie-arheologie nu se pronunță), profit de expoziția organizată la MUSEO ARQUEOLOGICO NACIONAL DE ESPANIA din Madrid pentru a atrage atenția istoricilor și arheologilor europeni.

    (motto: românu are o vorbă: am zis – nu am dat cu paru)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here