EXCLUSIV – Începe proiectul de sute de milioane de lei, care vizează construirea unui cartier cu blocuri și magazine pe terenul fostei IMRAUT/APSA: primul pas, investiție de 3 milioane de lei în demolarea ruinelor vechii întreprinderi

DETALII: INVESTIȚIA IMOBILIARĂ DE LA FOSTA APSA. O asociere formată dintr-o firmă de construcții și un holding specializat în proiecte de mare anvergură încep proiectul imobiliar de pe strada Mihai Eminescu nr. 63-65, pe terenul de peste 7 hectare a funcționat odinioară fosta fabrică de mobilă Băimăreana, apoi Întreprinderea Mecanică de Reparaţii Auto şi Utilaj de Transporturi – IMRAUT și, la finalul  activității economice, firma Accesorii Piese de Schimb Auto – APSA.

 

Demolarea: 3 milioane de lei

 

Primul pas, iminent, este demolarea ruinelor fostei întreprinderi, care ocupă peste 3 hectare din teren (suprafața construită fiind de 31.434 mp). Valoarea aproximată a demolării (care are deja mai multe autorizații și este introdusă spre avizare pe circuitul obșinerii celor care îi lipsesc până la autorizația finală) este de peste 3 milioane de lei (exact: 3.080.532,0 lei). Vor fi demolate turnătoria, hala de forjă, magazii, depozite, hala de presaj, hala de debitare, atelierul de întreținere, estacadele de beton, hala mecano-energetică, de prelucrări pistoane, de montaj, de tâmplărie, practic, tot.

 

Surse informate din piața dezvoltărilor imobiliare au precizat, pentru 2mnews, că proiectul imobiliar din zonă presupune edificarea unor blocuri de locuințe și a mai multor magazine, dar și a unui hipermarket. În fapt, pe terenul fostei APSA Baia Mare a fost aprobat încă din 2008 un PUZ care prevede blocuri de locuințe cu regimuri de înălțime cuprinse între P+4 Etaje până la P+15 Etaje, birouri, spații comerciale și hoteliere, un centru SPA, o galerie comercială cu 3 niveluri (de tip mall), parcări supraterane, alei, străzi și zone verzi.

Respectivul PUZ (Plan Urbanistic Zonal – documentația care reglementează zona din punct de vedere urbanistic) a fost aprobat pentru firma care a cumpărat APSA de la proprietarul acesteia (producătorul german de remorci Wihag Mutzfahr Zeugtech Mig & Co KG), după falimentul firmei din Baia Mare. Noul proprietar a devenit Adalmont Developments SRL, o firmă înființată în 2007 (anul intrării în faliment al APSA) de un grup de investitori irlandezi, conduși de John Olan Nicholas Sisk, care doreau construirea respectivului cartier – circa 36 de clădiri. Proiectul nu s-a mai implementat, se spune că din cauza costurilor de decontaminare a solului.

Tranzacția dintre dezvoltatori

 

Între timp, John Olan Nicholas Sisk (născut în ianuarie 1945) a decedat, iar firma (implicit și terenul din Baia Mare cumpărat în 2008 de la germanii de la Wihag Mutzfahr Zeugtech Mig & Co) a fost moștenită de soția acestuia, Anna Sisk Pfeiffer (originară din Austria), care împreună cu fiul lor, John Patrick Sisk deținea peste 69% din părțile sociale ale societății proprietară a APSA (ceilalți asociați minoritari fiind (Patrick Gerard Hegarty, Stephen Jemphrey, Jeremiah Philip Sheehan, Conor Joseph Mccullough și firma irlandeză Blackpearl Real Estate LL). Irlandezii administrau firma care deținea APSA Baia Mare printr-o altă firmă înregistrată în Irlanda, Lombard Administration LTD (specializată pe administrări de patrimonii din afara Irlandei deținute de cetățeni/firme irlandeze).

 

Irlandezii rămași în afacere au încercat să vândă proprietatea din Baia Mare și au reușit până la urmă, acesta intrând în posesia firmei Pedab Construct Invest SRL (fostă C&L Mabi Trade SRL), controlată de Paul Cosmin Dumitrescu (cel care a cumpărat și firma de recilare Remat SA Baia Mare, aflată la limita proprietății APSA). După ce a achiziționat (împreună cu soția sa) circa 95% din Remat SA Baia Mare, în vara anului trecut Dumitrescu (42 de ani, originar din Caracal – jud. Olt) a completat obiectul de activitate a firmei de reciclare cu lucrări de construcție a clădirilor și a contractat, în baza activității financiare a firmei Remat (cel mai mare reciclator de metale din Maramureș), o linie de credit de 2 milioane de lei de la Exim Banca Românească.

 

Însă în afacerea cartierului de pe strada Mihai Eminescu din Baia Mare sunt necesari bani mulți. Așa că Dumitrescu (prin firma sa Pedab Construct Invest, înregistrată în București) a intrat în asociere/parteneriat cu Prime Capital Invest SRL. Această firmă (fostă BWHB Management And Consulting SRL, fostă Xprime Investments SRL, fostă Prime Capital Finance SRL) este o companie de tip holding, care deține participații în companii care activează în real estate, producția apei minerale (Aqua Bilbor – producătorul brandului Izvoarele Călimani), industria restaurantelor, comerțul cu fertilizatori și care construiește împreună cu dezvoltatori imobiliari proiecte de mare anvergură.

 

În consecință, proiectul cartierului de pe terenul fostei APSA Baia Mare va fi implementat de asocierea Pedab Construct Invest SRL (Paul Cosmin Dumitrescu, proprietarul Remat SA Baia Mare) & Prime Capital Invest SRL.

 

Pedab Construct Invest SRL

În 2022, Pedab, specializată în lucrări de construcții a clădirilor, înregistrată în București și care și-a deschis și un punct de lucru în Baia Mare, pe strada Oborului nr. 1 – unde este și sediu Remat -, a închis cu o cifră de afaceri de aproape 8 milioane de lei și un profit net de circa 3,5 milioane de lei, indicatori financiari realizați cu 10 angajați.

Prime Capital Invest SRL

Prime Capital Invest SRL, înregistrată în București, administrată de Constantin Degeratu (54 de ani, fost director executiv la Piraeus Bank Romania SA – coincidență de nume cu generalul cu 4 stele – general de armată, gradul maxim pe timp de pace -, fost Șef al Marelui Stat Major al Armatei Române și consilier prezidențial la Departamentul Securității Naționale) și deținută de Raluca Valentina Băzăr (asociat unic – este fosta director de marketing al hotelului Radisson Blu), a închis anul 2022 cu o cifră de afaceri de 70 de milioane de lei și un profit net de 44,37 milioane de lei, indicatori financiari realizați cu 10 angajați.

Mai multe investigații ale presei din România acreditează ideea că în spatele acestei firme se află de fapt partenerul de viață al patroanei Băzăr, omul de afaceri libanez Wehbe Mohamad Bilal (50 de ani, născut la Beirut), numit “Miliardarul fără chip”, deținător de restaurante de lux și investitor în agricultură, dar și mari proiecte imobiliare.

 

Istoria metamorfozei din zonă industrială în zonă comercială

 

Terenul vizat de această semnificativă dezvoltare imobiliară a fost ocupat timp de 57 de ani de întreprinderi de producție, fiind una dintre zonele industriale importante ale orașului de la 1 iulie 1949, când Comitetul provizoriu Baia Mare înființa acolo Întreprinderea Comercială 17 Octombrie, și până în 6 aprilie 2006, când prin încheierea pronunţată de Tribunalul Maramureş APSA SA Baia Mare a intrat oficial și ireversibil în faliment.

 

În 1950, firma comunistă de comerț 17 Octombrie devenea Întreprinderea Regională Cloșca, iar în 1963 denumirea a fost schimbată în Întreprinderea de Industrie Locală Mixtă Baia Mare. La 1968, fabrica de pe actuala stradă Mihai Eminescu primea un nou nume: Întreprinderea Industrială Băimăreana. Inițial, acolo era un melanj format din mici unități de producție și foste ateliere particulare naționalizate de comuniști, toate prestând servicii către populație.

 

Apoi, secțiile de prelucrare a lemnului (formată inițial dintr-un atelier de tâmplărie în care lucrau mici meseriași cu propriile lor mașini și unelte) și de prelucrare a metalului (niște foste ateliere de lăcătușerie și tinichigerie), care produceau binale și lăzi de lemn, s-au unificat, formând întreprinderea Băimăreana, specializată pe producția de mobilă în serie.

 

După dotarea fabricii cu prese și cu un cuptor cilindric vertical (cubilou), fabrica a trecut la producția de piese metalice de larg consum, specializată ulterior pe piese de schimb auto.

 

În 1977, fabrica trece în subordinea Ministerului Transporturilor si Telecomunicațiilor, este rebotezată Întreprindere Mecanică de Reparații Auto și Utilaj pentru Transporturi (IMRAUT) și devine unul dintre producătorii semnificativi de piese de schimb auto din România, producând pentru producătorii autohtoni de autocamioane, autoturisme, autoutilitare de transport și de teren (Dacia, Roman, Aro) diferite piese și accesorii (discuri de ambreiaj, ambreiaje, cap bară, roți dințate, prezoane, suport roți, set motor ș.a.m.d.).

 

După 1990, întreprinderea este rebotezată din nou, devine APSA, este dotată cu câteva utilaje moderne, este extinsă cu alte hale (de vopsitorie, de debitare, de tratamente termice), își păstrează specializarea principală (aceea de producție a pieselor de schimb și accesoriilor pentru industria auto), dar pe lângă aceasta mai produce și foarfeci industriale, flanșe, cazane de baie, piese turnate din fontă.

 

În 1999, APSA este privatizată, intrând sub controlul producătorul german de remorci de tractor Wihag Mutzfahr Zeugtech Mig & Co KC, care cumpără pachetul majoritar de acțiuni, deținând 53,096% din capitalul social. În anul 2002, firma este cotată la bursă (valoarea de vânzare a societății a fost stabilită la aproape 59 de miliarde de lei – exact: 58.811.521.000 lei -, echivalentul a circa 18 miliarde de dolari).

 

Pe atunci, APSA Baia Mare livra componente (sisteme ambreiaj și discuri de ambreiaj) pentru modelele Logan și Solenza ale companiei Automobile Dacia și producea pentru piata internă, pentru Aro, uzina de tractoare Brașov, dar avea și contracte externe, prin partenerul francez Resma, pentru producătorii auto Renault, Iveco, Scania.

 

În pofida acestora, germanii înregistrau pierderi anuale semnificative, care în 2006 au condus la faliment. În 2007, au reușit să acopere întreaga creanță (de sub 10 milioane de lei, cel mai mare creditor fiind statul, prin Direcția de Finanțe și AVAS) vânzând bunuri, produse și materiale. Dar fabrica era deja nefuncțională. Într-un final și-au vândut totuși activele de la Baia Mare (irlandezilor menționați mai sus), dar atunci nimeni nu mai era interesat în România de producție, ci de un câștig rapid, prin dezvoltări imobiliare, care, iată, la 75 de ani de la înființarea Întreprinderii Comerciale 17 Octombrie, încep să se concretizeze.

 

Cătălin VISCHI