CLARIFICĂRI – Când se judecă cererea primarului Cherecheș de strămutare a apelului la condamnarea de 5 ani de închisoare și ce se întâmplă până atunci cu procesul de la Cluj

PROCESUL-ELASTIC. Cererea primarului municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, de strămutare la altă instanță a apelului la hotărârea în care a fost condamnat în primă fază procesuală (fond) la 5 ani de închisoare pentru luare de mită va fi judecată la 17 octombrie 2023, de Completul nr. 5 al Secției Penale a instanței supreme (Înalta Curte de Casație și Justiție). O altă zi de marți… Completul nr. 5 Penal al ÎCCJ este complet de 3 judecători format din Maricela Cobzariu, Luminiţa Criştiu-Ninu și Gheorghe Valentin Chitidean (cererea lui Cherecheș va fi a treia judecată de complet din cele 11 programate în ziua respectivă).

Vă reamintim că la precedentul termen al apelului de la Curtea de Apel Cluj, în 19 septembrie 2023, Cherecheș, aflat la acel moment internat în Spitalul Județean din orașul a cărui administrație o controlează cu diagnosticul de  a cerut atât recuzarea completului de judecători, cât și strămutarea procesului, deși acesta se află foarte aproape de final (pronunțarea hotărârii definitive). Cererea de recuzare a judecătorilor investiți cu soluționarea cauzei (care nu este prima solicitată de edilul inculpat, precedenta fiind în 16 iunie 2023) a fost respinsă, Cherecheș fiind și amendat judiciar cu 5.000 de lei pentru abuz de drept, constând în „exercitarea cu rea-credință a drepturilor procesuale”.

În paralel cu derularea apelului va avea loc și soluționarea cererii de strămutare – conform legii, cererea de strămutare nu este soluţionată în cadrul instanţei de la care se cere strămutarea, ci de către o instanţă superioară, implicit aceasta va fi soluționată la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), în 17 octombrie 2023, așa cum am precizat.

Cherecheș și-a motivat cererea de strămutare de la Curtea de Apel Cluj la o altă curte de apel desemnată de ÎCCJ prin două articole ale Codului de Procedură Penală (55 și 72) care se referă la faptul că „imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor cauzei, duşmăniilor locale sau calităţii părţilor, când există pericolul de tulburare a ordinii publice ori când una dintre părţi are o rudă sau un afin până la gradul al patrulea inclusiv printre judecători sau procurori, asistenţii judiciari sau grefierii instanţei”. Conform legii, Cherecheș trebuia să anexeze la cererea sa și înscrisurile pe care și-a întemeiat cererea.

La fel, conform legii, ÎCCJ poate (nu este obligată) solicita informaţii de la preşedintele instanţei de unde se solicită strămutarea (în cazul de față, judecător Dana Cristina Gîrbovan). Dacă o cerere de strămutare este respinsă nu mai poate fi formulată o altă cerere pentru motive similare.

Important: introducerea unei cereri de strămutare nu suspendă judecarea cauzei (în 2021, Curtea Constituțională a soluționat prin respingere o excepție de neconstituționalitate a acestei prevederi care permite continuarea actului procesual în contextul în care nu a fost soluționată încă solicitarea de strămutare formulată: practic a decis că aceasta nu încalcă în niciun fel Constituția României). În consecință, termenul următor rămâne cel stabilit de completul format din judecătorii Georgiana Rodica Fărcaș-Hângan și Monica Ioana Șortan, respectiv 29 septembrie 2023.

Acest proces a început în urmă cu 7 ani și 3 luni, la 5 iulie 2016 (data înregistrării pe rolul instanței), iar apelul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Cluj la 2 martie 2022 și a început să fie judecat la 13 aprilie 2022. De la înregistrarea apelului (de regulă o procedură care se judecă într-un termen sau două) a trecut un an și jumătate, timp în care au avut loc 18 termene de judecată.

În acest moment mai sunt 211 zile până la prescrierea răspunderii penale în dosarul DNA în care primarul Cătălin Cherecheș a fost condamnat pe fond la 5 ani închisoare pentru luare de mită.

Cătălin VISCHI