INVESTIGAȚIE ECONOMICĂ – Culisele gestionării URBIS spre dezastru

0
274

Când veţi termina de citit această scriere, să ştiţi că aţi mai pierdut între 70 şi 100 de euro, în funcţie de cât de repede o parcurgeţi. Asta pentru că în fiecare minut al existenţei dumneavoastră, din banii pe care îi plătiţi sub formă de taxe, impozite, amenzi, autorizaţii ș.a.m.d., gestionarii acestora, respectiv cei care conduc Primăria Baia Mare, plătesc 6 euro pentru funcţionarea firmei de transport în comun. 6 euro pe minut. Mult? Puţin? Să vedem…

 

Pe profit, dar în pierdere

 

La începutul anului, mai exact în 5 februarie 2016, Consiliul Local Baia Mare s-a întrunit în grabă, în şedinţă extraordinară, şi a aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli al societății. În aparenţă, o societate „pe plus”. Adică una profitabilă, care încasa mai mulţi bani decât cheltuia. „Visul fructelor”, și-or fi spus consilierii municipali. Pe hârtie, societatea de transport în comun care activează în zona metropolitană, URBIS, şi-a structurat bugetul pe următoarea structură: avea să încaseze 34.911.000 de lei şi avea să cheltuie 34.129.000 de lei. O „ecuaţie” din care rezultă un profit de 782.000 de lei.

 
Toţi cei 18 consilieri locali prezenţi au votat pentru aprobarea bugetului, „pe repede înainte”. Nimeni nu s-a întrebat cum va fi obţinut acest profit, însă viitorul economic avea să demonstreze, lăsând urme adânci în bugetul municipiului reşedinţă de judeţ. Nimeni nu s-a întrebat nici ce bază puteau pune în promisiunile managerului Ion Pop „Rapidu'” (în foto) în condiţiile în care acesta realizase doar 84,29% din veniturile proprii la care s-a angajat cu bugetul pe 2015, respectiv cu 80,78% din veniturile totale.

 
Sigur, s-a ajuns în această situaţie şi din cauza unor facturi care totalizează 1,4 milioane de lei, aferente lunilor octombrie şi noiembrie 2015, care nu au fost achitate de Primărie, fiindcă aceasta… nu mai avea bani la finalul anului respectiv. De altfel, la sfârşitul anului 2015, conform directorului economic al Primăriei Baia Mare, Carmen Pop, municipalitatea avea datorii create de lucrări sau servicii efectuate şi neplătite de aproape 4 milioane de euro. Tot Pop afirma în luna mai 2016 că aceste datorii au fost plătite în totalitate până în luna martie. Atunci, însă, cum se explică procesele intentate de operatorii de transport în comun şi salubrizare prin care solicită Primăriei plata facturilor restante?

 
În condiţiile în care Primăria nu avea bani să plătească serviciile facturate de URBIS, există o dilemă, probabil nepercepută de consilierii municipali, care par să se joace de-a administraţia. Această dilemă se referă la capacitatea de management a celui plătit mai bine decât preşedintele României.

 

Prime pentru pierderi

 

Cu facturi restante de 1,4 milioane de lei, în luna decembrie 2015, în preajma Crăciunului, managerul Ion Pop „Rapidu'” a semnat premierea unor angajaţi URBIS cu suma totală de 9.068 de euro (mai exact 39.900 de lei), aplicând bancul trist din economia privată: Cum se numeşte managerul unei firme aflate în pierdere, care îşi recompensează substanţial angajaţii? Răspuns: managerul unei firme de stat. De stat jos, nota 2 la Economie.

 
Revenind la datoria municipalităţii faţă de URBIS, de 1,4 milioane de lei, aferenta lunilor octombrie-noiembrie 2015. Conform directorului economic al Primăriei, la începutul anului 2015, managerul Ion Pop a cerut municipalităţii subvenţii de aproape 11 milioane de lei şi a primit 11,2 milioane de lei. În concluzie, citând-o pe Carmen Pop, „ceva s-a întâmplat, pentru că suma finală e mai mare decât suma solicitată iniţial”. Ceva? Nu e mulţumitor răspunsul, pentru că-s bani publici în joc. Să completăm adevărurile spuse doar pe jumătate. Din suma de 11,2 milioane de lei aferentă lui 2015, 2 milioane de lei erau restante la plata facturilor din 2014.

 

Dar parcă la finalul lui 2014, primarul de atunci, Cătălin Chereches, zicea că totul e bine, că suntem pe plus, că uite câte face el cu aceiaşi bani care erau şi înainte. Nu vorbea nimeni de amânarea platii facturilor…

 
În fine, alt motiv pentru care URBIS nu îşi respectă planul financiar stabilit la începuturile anilor constă în decizia defectuoasă şi eminamente electorală prin care, la crearea Zonei Metropolitane, oraşele şi comunele din componenţă plătesc serviciul de transport doar până la intrarea în municipiul Baia Mare, de acolo responsabilitatea plății revine bugetului local Baia Mare. Mai simplu spus, pentru a aduce pasageri din Dumbrăviţa, de exemplu, URBIS este plătită de Dumbrăviţa doar până la intrarea în Baia Mare, traseul aferent deplasării prin municipiu al localnicilor din Dumbrăviţa revenind municipalităţii.

 
De ce a acceptat managerul URBIS aceste condiţii? Din două motive. Pentru că a fost propus, numit şi menţinut în funcţie de primarul Băii Mari şi se considera îndreptăţit să execute întocmai ordinele acestuia – în schimbul poziţiei de sluj care cauzează adâncirea societăţii într-un marasm economic, Pop are beneficii personale, respectiv este salarizat cu peste 10.000 de lei pe lună. Al doilea motiv este că acceptând anomaliile dispuse de primar poate argumenta nerespectarea planului de venituri – adică: „N-am realizat sumele din bugetul pe care l-am propus, pentru că nu mi-aţi dat banii pe care mi i-aţi promis”.

 

Cum obţine URBIS profit

 

În primele 10 luni din acest an, operatorul de transport URBIS a primit, doar de la bugetul municipiului Baia Mare şi doar pentru diferenţa de preţ şi tarif, subvenţii de aproape 3 milioane de euro, mai exact 11.720.000 de lei. Practic, Primăria Baia Mare a plătit pentru funcţionarea societăţii de transport în comun din subordine aproximativ 8.700 de euro pe zi! Banii au fost oferiţi în patru tranșe: în 2 februarie (5.970.000 lei), în 19 iulie (4.500.000 lei), în 29 septembrie (750.000 lei) şi în 26 octombrie (500.000 lei).

 
În afară de aceste subvenţii, URBIS mai primeşte anual şi alte tipuri de subvenţii. De exemplu, prin SPAS, un serviciu al Primăriei, anul trecut URBIS a primit subvenţii de aproape 1 milion de euro pentru transportul persoanelor cu dizabilităţi, a aparţinătorilor acestora şi alte tipuri de persoane defavorizate. De asemenea, Primăria Baia Mare acordă URBIS-ului sumele care subvenţionează transportul elevilor.

 
Poate o firmă, de orice natură ar fi ea, să fie considerată „profitabilă”, aşa cum reiese din bugetul pe 2016 propus de Ion Pop, admis de primar şi aprobat de CL Baia Mare, în condiţiile în care e subvenţionată cu 6 euro pe fiecare minut al existenţei sale? Oficial, poate – îi rog pe cei care înţeleg economia să nu râdă, nici măcar să nu zâmbească, fiindcă o fac pe banii lor.

 

Cronologia dezastrului

 

În afara acestui aspect, mai merită subliniat ceva. Ianuarie 2016: URBIS intră în Noul An cu facturi restante neplătite de Primărie pe lunile octombrie-decembrie 2015. N-au mai fost bani. În ianuarie se plătesc facturile pe decembrie. Cele din octombrie-noiembrie rămân în aer, la mâna destinului.

 
În 25 februarie, Consiliul Director și de Administrație al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitană Baia Mare” conchide că, în afară de Baia Sprie, URBIS circulă în pierdere pe restul destinaţiilor (Tăuții Măgherăuș, Recea, Săcălăşeni, Dumbrăviţa, Groși). Decizie: niciuna. Rezultat: societatea continuă să se târască economic din banii municipalităţii care, de când URBIS a devenit operator în toată Zona Metropolitană, plăteşte anual subvenţii suplimentare pentru 160.000 de kilometri. Din aceiaşi bani ai municipalităţii i se achită şi salariul managerului URBIS: 10.000 de lei lunar.

 
Începând din martie, personalul URBIS, ajuns la capătul puterilor, solicită măriri salariale cu câte 200 de lei. Oamenii au salarii mici, nu ca şi Întâistătătorul firmei. Directorul general al societăţii Urbis, Pop Rapidu’, spune că nici resursele financiare ale societăţii, nici Legea bugetului nu permite acest lucru. Directorul economic, Ionuţ Rus, zice că orice plată peste limita admisă a fondului de salariu prevăzut pentru 2016 poate fi considerată un prejudiciu şi că se poate face doar dacă se disponibilizează personal (concluzie falsă, economiştii au argumente privind modurile în care se pot acoperi creşteri salariale neincluse în bugetul anului în curs).

 

Sindicatele calculează: creşterea salarială ar însemna un efort bugetar suplimentar de aproape 100.000 de lei. Adică mai puţin decât încasează anual un singur om: directorul Rapidu’. Oamenii sunt amăgiţi cu eternul „vom vedea”. În aprilie, grevă spontană. Autobuzele şi troleibuzele nu mai circulă. Apare primarul Cătălin Cherecheș. De pe calul său alb, decide: şoferii vor avea salariu de 1.700 lei, angajații din ateliere, controlorii şi mecanicii, 200 de lei în plus. Majorările urmând să se aplice din luna mai. Se face pace, mijloacele de transport în comun circulă, primarul e arestat.

 

11 milioane de euro, aiurea

 

În luna mai angajaţii URBIS ameninţă cu acţiuni sindicale. Li se spune că salariile promise de primarul Cherecheș nu pot fi plătite pentru că Primăria are o restanță de 1,4 milioane de lei din facturi emise pe lunile octombrie și noiembrie 2015. Nu se poate plăti nici măcar rata de leasing la autobuzele cumpărate în 2012 (atunci s-a luat un credit de 10 milioane de euro, cercetat de DNA), anunţă Urbis, iar linia de credit bancar este epuizată. Cei din Primărie zic că legea le interzice să achite facturile restante din bugetul pe 2016 şi că unica variantă este o acţiune în instanţă.

 
Până la recuperarea banilor, managerul Rapidu’ se plânge că societatea nu mai poate funcţiona. Totuşi, funcţionează. Cum? Printr-un nou împrumut bancar (ţinut „la secret”, bazându-ne doar pe surse din interiorul societăţii, acesta ar fi de un milion de lei). Două luni (de la jumătatea lunii mai până în 19 iulie) URBIS funcţionează fără buget, alocaţia financiară de la Primărie fiind epuizată. Sigur, această informaţie era bine să nu fie consemnată, dar parcă ne-am decis să spunem tot adevărul.

 
Totuşi, acum situaţia economică la URBIS e în continuare gri cu tente întunecate. Cu datorii însemnate (peste 3 milioane de lei, conform surselor interne) la plata combustibilului (către Lukoil) şi a pieselor de schimb (la mai multe firme de profil) şi cu doar 500.000 lei primiţi în 26 octombrie, la ultima rectificare bugetară, managerul Pop a scos la vânzare centrala termică şi terenul aferent. Speră să obţină vreo 50.000 de euro.

 
În 2014, URBIS a primit subvenţii din bugetul local de 10,5 milioane de lei, în 2015 a primit 11,2 milioane de lei, în 2016 a cerut 18,25 milioane de lei. Vă întrebaţi care e eficiența managerului acestei societăţi care consumă, de la an la an, mai mult şi mai mult din resursele bugetare ale Băii Mari? Întrebaţi-vă, pentru că e o întrebare legitimă a unor cetăţeni cărora li s-a spus că au fost îndatoraţi cu 11 milioane de euro pentru înnoirea parcului auto al firmei de transport în comun pentru a putea fi eficientizată această activitate. Şi n-a fost, ba din contră. De răspuns, însă, nu răspunde nimeni. Avem o culpă fără culpabilizat.

 
… exact atât de gri este situaţia şi atât de întunecat e manageriată de un personaj fără nicio pregătire economică, îndestulat cu un salariu de nabab la o societate sărăcită.

 

Cătălin VISCHI



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.

LĂSAȚI UN MESAJ