EXCLUSIV – Baia Mare, în urmă cu 30 de ani: află cum arăta urbea și ce se întâmpla în oraș în anul 1993

0
2745
Hotel „Mara” Baia Mare

ISTORIA ORAȘULUI: BAIA MARE – ANUL 1993. La final de an 2023, în vreme de bilanțuri, unele scrieri ale 2mnews vor reface amintirile despre orașul Baia Mare din diferite perioade. Pentru început, ne întoarcem în timp 30 de ani, pentru a ne reaminti (și a lăsa posterității) cum arăta Baia Mare și ce se întâmpla în oraș în primii ani post-decembriști. Această scriere este dedicată exclusiv anului 1993.

 

În 1993, Baia Mare trăia primii ani de pionierat ai psudo-democrației, iar orașul trăia în plin boom demografic după ce a înregistrat pragul maxim al populației din întreaga istorie a urbei: 149.205 locuitori (în acel an, 111.052 de băimăreni erau adulți și aveau drept de vot, restul fiind minori).

 

1993, anul cu doi primari de Baia Mare: Cupșa și Anghel

 

Administrativ, urbea a fost condusă în anul 1993 de… doi primari. Particularitatea a fost posibilă după decizia luată în urma primelor alegeri libere, din februarie 1992, când primul primar ales al băimărenilor din perioada post-comunistă, economistul Gheorghe Brânzei (pe atunci vicepreședintele PUNR Maramureș), a renunțat la funcție după doar 6 luni pentru un mandat de parlamentar.

 

După demisia lui Brânzei, conducerea i-a revenit viceprimarului Petru Cupșa (PNȚCD, ales consilier local pe lista alianței CDR), care a preluat cu titlu interimar atribuțiile vacantate ale primarului – la acea vreme, Baia Mare avea un singur viceprimar. Cupșa nu și-a desemnat un viceprimar interimar, conducând singur timp de 8 luni (până în mai 1993), fapt care atunci i-a atras critici din partea adversarilor politici.

 

În 29 ianuarie 1993, Guvernul a decis organizarea de alegeri anticipate în localitățile rămase fără primar ales (din Maramureș erau 3 localități: Baia Mare, Borșa și Bicaz). Alegerile au avut loc în 28 martie 1993. Președintele Comsiei Electorale a Circumscripției nr. 1 Baia Mare a fost ales judecătorul Alexandru Bodea. Partidele au înscris în cursa electorală pentru funcția de primar al municipiului reședință de județ 5 candidați, iar unul a candidat independent (Cristian Anghel – care a pierdut la alegerile interne ale CDR în fața lui Cupșa). Iată-i pe cei 6:

 

  1. Cornel Roman (FDSN – 46 de ani, inginer mecanic de la Proservice SA, fost director de producție la IMMUM);
  2. Petru Cupșa (CDR – inginer mecanic, viceprimar cu atribuții de primar);
  3. Marius Chiorean (PUNR – 38 de ani, subinginer, șef de lot la AGECOM, din partea);
  4. Cristian Anghel (independent – 42 de ani, inginer, conf. dr. la Universitatea Baia Mare, consilier local);
  5. Ioan Trif (PRM – director general al Romnord);
  6. Grigore Pop (FSN – 47 de ani, originar din Groși, director la Agromara SA – fosta Bază de Aprovizionare a Agriculturii din timpul comunismului).

 

Alegerile parțiale din 1993 pentru funcția de primar al municipiului Baia Mare s-au desfășurat după o regulă ciudată pentru cei obișnuți doar cu actualul sistem de vot: respectiv, dacă un candidat nu aduna în turul I 50% + 1 din voturi, toți candidații intrau în turul II, unde dacă niciun candidat nu obținea 50% + 1 din voturi primii doi intrau în turul III, care era decisiv.

 

În 1993, la alegerile parțiale pentru alegerea primarului din Baia Mare au fost necesare trei tururi de scrutin – într-un oraș ca Baia Mare, un tur de scrutin costa pe atunci circa 5 milioane de lei (pentru comparație, cu această sumă se puteau asfalta circa 6.500 mp de străzi sau se puteau cumpăra 50.000 de pâini – o pâine costa 100 de lei).

 

De ce costa atât de mult? Pentru că șefii din instituțiile județului furau și pe atunci la fel de mult ca și acum. Un singur exemplu: buletinele de vot (cheltuială care reprezintă circa 25% din costul total al unor alegeri) au fost tipărite cu 11,5 lei/bucată, în condițiile în care la tipografia statului acestea costau 5 lei/bucată.

 

După ce Cupșa (CDR) s-a impus în primele două tururi de scrutin, dar alegerile nu au fost validate din cauza prezenței scăzute la urne, în turul III, care a avut loc în 25 aprilie 1993, s-au înfruntat Petru Cupșa (CDR) și Cristian Anghel (independent). S-au făcut pacturi electorale: Cupșa și-a atras alături UDMR, Partidul Republican, Partidul Liber Democrat, PNȚCD, PAC, Mișcarea Ecologistă, Partidul Romilor și PDAR. Anghel s-a aliat cu PUNR, PRM, FSN.

 

La vot s-au prezentat ceva mai mulți băimăreni decât în primele două tururi de scrutin, dar tot foarte puțini, tendință păstrată și astăzi: 23,83%. Și a survenit surpriza: Anghel – 13.592 de voturi, Cupșa – 12.429. O diferență de 1.163 de voturi și Cristian Anghel, răzvrătitul CDR-ului care a pierdut campania pentru a fi desemnat candidat și s-a înscris în competiție ca independent, a câștigat alegerile, devenind al doilea primar ales al Băii Mari.

 

La 4 mai 1993, Anghel a depus jurământul în prezența prefectului Liviu Doru Bindea și a președintelui Consiliului Județean Maramureș, Ioan Dulfu. Perdantul surprinzător, Cupșa, care era consilier local ales în funcția de viceprimar, a trecut din nou în respectiva funcție (de viceprimar). În toamna acelui an (1993), Cupșa avea să fie arestat și apoi condamnat pentru luare de mită (în contul unei repartiții de apartament). Detalii despre alegerile primarului din Baia Mare aveți într-un istoric refăcut de 2mnews AICI.

 

Viața orașului

 

În anul 1993, în Baia Mare s-a institut titlul de cetățean de onoare al municipiului – până acum s-au acordat 164 de titluri. În toamna acelui an a fost organizat pentru prima dată Sărbătoarea Castanelor, devenită sărbătoarea orașului. De asemenea, 1993 este anul în care a demarat un concurs pentru noua stemă a municipiului Baia Mare (aceasta urma să fie adoptată 5 ani mai târziu, în 1998 și înlocuia fosta stemă comunistă).

 

Începând din acel an, pentru o lungă perioadă de timp, s-a luat decizia ca salubrizarea să se facă preponderent noaptea. La Grădina Zoologică din Baia Mare (acum doar o amintire) în urma donației de 500.000 lei a lui Sorin Pop „Șoricelu’” s-au cumpărat o lupoaică, un măgăruș și mai multe păsări (păuni, fazani, bibilici, rațe leșești).

 

Iată câteva prețuri practicate în Baia Mare anului 1993: un ziar 40 lei, un bilet la film (erau funcționale două cinematografe, Dacia și Minerul) 150-200 lei, o pâine 100 lei, 1 litru de lapte 80 lei, 1 kilowatt 28 lei.

 

Salariile, și atunci ca și acum, inechitabile (nu s-a schimbat nimic în 30 de ani): senator 243.736 lei, deputat 206.675 lei, o angajată la Maratex (industria textilă) 8.000 lei (mai puțin decât un șomer – întreținerea unei persoane era cotată la un minim de 20.000 lei/lună), un muncitor 22.000 lei, un miner 100.000 lei.

 

În 1993, la Grupul Şcolar de Poştă şi Telecomunicaţii Baia Mare (actualul Colegiul Tehnic „George Bariţiu” Baia Mare), în urma modificărilor/necesităților de pe piața muncii, se înfiinţează primele clase în domeniul electronicii (școala activa pe trei nivele profesionale: liceu, şcoală profesională şi şcoală postliceală).

 

La 21 iunie 1993, minerii din Maramureș au intrat în grevă, refuzând să intre în subteran. Ei s-au adunat la sediul Regiei Autonome a Plumbului și Zincului. Nemulțumirile erau legate de salarii – au refuzat semnarea contractului colectiv de muncă. La Baia Mare a venit o delegație guvernamentală, condusă de Viorel Hrebenciuc, pe atunci secretar general al Guvernului (din delegație mai făceau parte Ioan Gâf Deac – șeful Departamentului Minelor și Geologiei, Nicolae Săvoiu – director general în Ministerul Finanțelor, Adrian Neacșu – secretar de stat în Ministerul Muncii).

 

La Penitenciarul Baia Mare era încarcerați 958 de deținuți din care 45% munceau pe șantiere. 55% erau hoți (520) și 35% (339) erau închiși pentru infracțiuni cu violență (omor, viol, tâlhărie, lipsire de libertate, ultraj).  Penitenciarul era condus de comandantul Gheorghe Suciu (maior).

 

Șefi noi ai instituțiilor publice

 

Agricultură. În 24 februarie 1993, la conducerea Direcției Generale pentru Agricultură a Județului Maramureș a fost numit inginerul Alexandru Tordoi. Principala sa misiune era de a rezolva problemele aplicării Legii fondului funciar (nr. 18/1991), lichidarea patrimoniului fostelor CAP-uri și implicarea specialiștilor în creșterea productivității agricole.

 

Poliție. La 16 martie 1993, la conducerea Inspectoratului de Poliție al Județului Maramureș a fost numit căpitan Vasile Mureșan (ocazie cu care a fost ridicat în grad de maior înainte de termen). La instalarea în funcție au fost prezenți general maior Ioan Eugen Sandu (șeful Inspectoratului General al Poliției Române), prefectul de Maramureș Liviu Doru Bindea și „alte cadre de poliție cu munci de răspundere”, cum consemna presa vremii.

 

Mediu. Tot în 1993 a fost numit un nou director și la Agenția de Protecție a Mediului Maramureș: Florin Borz (specializat în hidrologie, profesor universitar).

 

Construcții începute/finalizate

 

Combinatul chimic. În anul 1993 a început construcția turnului fostului Combinat „Phoenix” din Baia Mare. Acesta a fost finalizat în anul 1995, după ce statul român a investit inutil 11 milioane de dolari. Turnul nu a avut nicio relevanță în privința obiectivului pentru care a fost edificat: reducerea poluării. Combinatul avea o creștere de peste trei ori a poluării maxim admise cu dioxid de sulf (SO2). Poluarea era prezentă în Baia Mare în 95 din 100 de zile, potrivit raportului oficial al organismului de protecția mediului. De asemenea, poluarea cu pulberi metalice de la Romplumb (Ferneziu) depășea de 7 ori limita maxim admisă de legislația de mediu și de 20 de ori a poluării cu plumb – acolo pur și simplu s-au scos din funcțiune toate filtrele, se polua „la liber”, en gros.

 

Construcția de pe terenul fostului combinat Phoenix/Cuprom are o deschidere la bază de 20 de metri, iar la vârf un diametru de 9 metri, este din beton armat turnat în sistem glisat (a fost turnat non-stop, 24 de ore din 24, de la începutul și până la finalizarea sa), iar în interior era căptușit cu cărămidă refractară antiacidă. Turnul a fost proiectat și realizat de Gip Grup SA din București, firmă condusă de prestigiosul inginer Laurențiu Naum, un expert de necontestat în construcția coșurilor industriale (în aproape 40 de ani de carieră a proiectat și construit peste 100 de coșuri industriale).

 

 

Este al 9-lea cel mai înalt coș de fum din lume (al 6-lea din Europa) – cel mai înalt fiind coșul de fum al stației de producere a energiei electrice din Ekibastuz (Kazahstan), supranumit “Bricheta”, ridicat în 1987 până la înalțimea de 419,7 metri.

 

Vital. Tot în 1993, s-au finalizat și lucrările la noul turn de amestec al reactivilor de la RAGC Vital RA Baia Mare, regie autonomă înființată în 1990 pentru “furnizarea/prestarea serviciilor de alimentare cu apă-canalizare, respectiv de salubritate în municipiul Baia Mare”. Noul turn avea o capacitate de 750 l/sec.

 

Inaugurări / tăieri de panglici

 

Și în urmă cu 30 de ani, în Baia Mare se tăiau panglici. Iată câteva inaugurări: la 14 mai 1993, la ora 20.00, în Baia Mare se deschidea primul… bar de noapte. Locația acestuia, în Casa Tineretului. Panglica inaugurală a fost tăiată chiar de prefectul de Maramureș, Liviu Doru Bindea, iar după aceea „a fost prezentat un atractiv și antrenant program de varietăți artistice”, cum scria presa vremii. Adică striptease.

 

Tot în 1993, în Complexul Mara din Baia Mare a fost inaugurat primul salon de biliard. Investitor a fost fostul jucător din echipa de aur a FC Baia Mare, Alexandru Koller, prin firma sa Kollgal, în urma unui contract cu firma maghiară Fordan Billiard System din Pecs, care la acel moment era singurul producător de mese de biliard de performanță sporită din Europa. Era al treilea salon de biliard din România la care a contribuit firma maghiară (precedentele, în Cluj-Napoca, la Casa Tineretului și la Cazino – ambele au fost dotate cu câte 10 mese). Salonul era deschis între intervalul orar 11.00-03.00.

 

Finanțe

 

La 1 iulie 1993 a fost inaugurat sediul unei noi instituții bancare în Baia Mare, Bank Post, societate pe acțiuni cu capital integrat de stat.

 

În 5 iulie 1993, în Baia Mare au fost demarate subscrierile la Industrial Bank Maramureș, o bancă privată inițiată de inginerul Dumitru Matei, pe atunci directorul general al firmei Izoterom (ulterior, Matei a ocupat și poziția administrativă de viceprimar al urbei – unul dintre cei mai capabili, care a reglat multe dintre hoțiile administrației locale, crescând semnificativ bugetul orașului prin impunerea taxelor legale care erau eludate de mulți agenți economici posesori de extinderi și terase, care dădeau șpagă angajaților Primăriei și nu plăteau nimic la bugetul local).

 

Ideea constituirii băncii a dus la asocierea Izoterom cu Gastrorom (care urma să pună la dispoziție spațiul) și viza atragerea unui capital social de 2 miliarde de lei (20% din partea firmelor cu capital de stat și 80% din partea persoanelor fizice și a firmelor private). Până la urmă proiectul nu s-a materializat, dar am considerat necesar să semnalăm posibilitatea ca Baia Mare să fi fost al 3-lea oraș din țară ca sediul central al unei bănci (după București și Cluj-Napoca).

 

Cultura în Baia Mare anului 1993

 

La Casa Tineretului din Baia Mare funcționa trupa de teatru Thalia, coordonată de actorul Teatrului Dramatic din oraș (acum Teatrul Municipal), Cornel Mititelu. Din formație făceau parte elevi de la liceele din Baia Mare, iar piesele erau prezentate pe scena sălii de spectacole a instituției de cultură a tinerilor.

 

În 1993, cel mai cunoscut pictor al Băii Mari, Adrian Ghenie, pe atunci în vârstă de 16 ani, elev al Liceului de Artă din oraș, picta lucrarea „Baia Mare, 1993” – ulei pe pânză, de dimensiuni medii (41,5 x 33 cm). Lucrarea repezenta o imagine a urbei văzută din zona Podului Viilor. Ulterior dobândirii celebrității, lucrarea a fost vândută la licitații (ultima dată în 2017).

 

La Galeria de Artă a Fondului Plastic din Baia Mare a fost vernisată expoziția „Pecetarele trupului”, a sculptorului Ioan Marchiș. Au fost prezentate lucrări de mari dimensiuni (Sfinx, Vâltoare) și statuete din lut reprezentând sacralitate, fertilitate, realizate dintr-un melanj de materiale (lemn, sfoară, textile).

 

Formația BMG își petrecea la Clubul Elevilor din Baia Mare primul an întreg al existenței. Trupa băimăreană, care cânta un soi de rock progresiv/hard&heavy, a fost înființată după dispariția trupei Halley, în componența Călin Ionce (24 de ani – clape, voce), Florin Pop Pefi (17 ani – tobe), Ciprian Mateian (19 ani – chitară solo, voce), Alin Balaș (18 ani – chitară bas). În acel an, formația a câștigat Marele Premiu al Festivalului Samrock din Satu Mare.

 

În 11 iunie 1993, la Casa de Cultură a Sindicatelor a fost prezentat spectacolul „Wallukaga and Kabaka” a primei trupă de teatru din Australia care a venit la Baia Mare. Trupa Wildfire World Theatre Group a prezentat o transpunere scenică a unei legende a tribului ugandez Baganda.

 

Sportul în 1993, la Baia Mare

 

Titlul de campioană națională. Cel mai important eveniment sportiv al anului în Baia Mare: La 13 mai 1993, echipa de volei masculin Explorări Baia Mare a devenit prima echipă din provincie din istoria voleiului masculin românesc care a câștigat titlul de campioană națională, oprind hegemonia cluburilor departamentale din București, Steaua, Dinamo și Rapid (care și-au împărțit titlurile de campioană din 1967 până în 1992).

 

În finală, Explorări a învins cu 3-1 la general deținătoarea titlului, Dinamo. Echipa băimăreană era antrenată de Mircea Spătăcean și era compusă din: Adrian Moroianu, Marius Botea (actualul antrenor principal), Stelian Grozav, Oliver Alexa, Arjan Korca, Sorin Pop (actualul antrenor secund), Tamaş Hall, Vasile Petrețchi, Florin Crăciun, Virgil Onac, Claudiu Podar, Sorin Pușcaș și Adrian Arbuzov (care era și antrenor secund).

 

Bronzul european al lui Ardel. Culturistul băimărean Vasile Ardel, care pe atunci avea 23 de ani, fiind antrenat de Iosif Szabo (AS Aurul Baia Mare), câștiga medalia de bronz la Campionatul European de la Budapesta (Ungaria), la categoria 65 kg. Era prima medalie continentală pentru culturismul românesc. Ulterior, Ardel a devenit multiplu campiona național și balcanic și campion european (1996). Într-un clasament all time (din toate timpurile) a culturismului românesc, Ardel a fost poziționat de specialiști pe locul 4.

 

Fotbal. În 1993, principala echipa locală de fotbal a orașului se numea FC Maramureș Baia Mare și activa în Liga a II-a (stadionul se numea, din 1990, Dealul Florilor, denumire schimbată 2010 în Viorel Mateianu). Echipa a încheiat campionatul din liga secundă pe locul 6 în Seria a II-a (divizia secundă era împărțită în două serii de câte 18 echipe) – în sezonul următor, 1993-1994, băimărenii aveau să promoveze în prima ligă. Sponsorul semnificativ al fotbalului din urbe era Josef Obernauer, proprietarul firmei Josef Obernauer Company Ilba SA, înregistrată în 1991.

 

În Cupa României 1993, echipa a ajuns până în semifinală, unde a fost eliminată în dublă manșă de Dacia Unirea Brăila, antrenată de fostul antrenor al băimărenilor, Ioan Sdrobiș, cu 3-2 (la Brăila) și 1-1 (la Baia Mare – în meci retur, au marcat Ungureanu – în min. 8, respectiv Brătianu II – min. 9) – competiția avea să fie câștigată de Universitatea Craiova, echipă care s-a impus în finală cu 2-0, primul gol fiind marcat de băimăreanul Cristian Vasc.

 

În Baia Mare mai era o echipă de fotbal, care activa în Divizia C și care în 1993 avea să promoveze în a doua ligă. Echipa și-a schimbat denumirea în acel an în Phoenix Baia Mare și era antrenată de fostul mare fotbalist băimărean Lucian Bălan. Phoenix a rezistat doar două sezoane în Divizia a doua, retrogradând în 1995.

 

Handbal. Echipa de handbal Minaur Baia Mare a încheiat campionatul pe locul II (după Steaua) și a câștigat titlul de vicecampioană națională. Echipa era antrenată de cuplul Petre Avramescu – Constantin Panțîru și în Cupa EHF s-a oprit în turul 2, după ce a eliminat (la golaveraj) formația maghiară Raba Eto Gyor, fiind eliminată de francezii de la OM Vitrolles.

 

Mateianu, în vizită în Baia Mare. În 1993, pentru o scurtă perioadă, a revenit în Baia Mare, în vizită, legendarul antrenor Viorel Mateianu. Într-un interviu acordat ziaristului Ioan P. Pop, Mateianu a spus antologica frază: „Baia Mare a însemnat esența vieții mele de antrenor. Bucurii incomparabile. Dar nici durere mai mare ca la Baia Mare n-am simțit nicăieri. Parcă au căzut munții pe mine”.

 

Decesul lui Ghineț. La 6 martie 1993 a murit Lascăr Ghineț, antrenor definitoriu pentru începutul rugby-ul băimărean, unul dintre promotorii mișcării rugbystice din urbe, încă din 1977 (când a creat prima echipă de rugby din Baia Mare, RA CEMIN Baia Mare – prescurtarea de la Rugby Asociație Centrala Minelor, precursoarea multiplei campioane Știința Baia Mare), sport pe care l-a slujit cu pasiune timp de 16 ani, până la deces. Originar din Bacău, Ghineț avea doar 55 de ani când s-a stins la Baia Mare, orașul pe care l-a pus pe harta rugby-ului românesc.

 

Decesul lui Demeca. La 20 aprilie 1993 a murit Gheorghe Demeca, antrenorul care în anul 1975 a pus bazele înotului de performanţă din Baia Mare și care a contribuit decisiv la succesele remarcabile ale unor sportivi de talie internaţională, precum Noemi Lung, Anca Pătrăşcoiu, Stela Pura şi Robert Pinter.

 

Decesul lui Borz. În 1993 a murit și Miron Borz fostul fundaș dreapta din echipa de aur a FC Baia Mare. Avea doar 40 de ani. Înainte de a fi transferat în echipa lui Metianu, Borz a jucat pentru Chimia Râmnicu Vâlcea, inclusiv în Cupa Cupelor.

 

Cătălin VISCHI



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here