DOCUMENTAR – Istoria celor 30 de ani în care băimărenii și-au ales 3 primari, din care 2 au fost condamnați pentru corupție: lămurim și problema condamnării lui Petru Cupșa

PRIMARII ALEȘI AI BĂII MARI 1992-2022. Băimărenii și-au ales primul primar al municipiului după evenimentele din decembrie 1989, care au dus la căderea regimului comunist, în anul 1992. Până atunci, funcția de primar a fost deținută (prin numire/desemnare) de Ștefan Filimon (decembrie 1989 – februarie 1990, FSN), Ioan Andone (februarie 1990 – septembrie 1991, independent) și Vasile Giurgi (septembrie 1991 – februarie 1992).

 

Așadar, începând din urmă cu exact 30 de ani, cetățenii și-au ales singuri primarul (șeful administrației publice a localității). În 9 și 23 februarie 1992 (au fost două tururi de scrutin), au fost primele alegeri locale libere, implicit băimărenii și-au ales primul primar al municipiului. Acestea au fost câștigate de Gheorghe Brânzei (acum în vârstă de 71 de ani), economist (absolvent al Facultății de Studii Economice din Timișoara), originar din Mocira, pe atunci vicepreședintele PUNR Maramureș.

 

Câteva explicații incipiente

 

Ulterior, într-o emisiune tv despre alegerile pentru funcția de primar de Baia Mare, fostul edil Cristian Anghel, spunea că Brânzei este singurul care l-a învins în alegerile electorale pentru funcția de primar (Anghel a candidat din partea PNL-AT și s-a clasat pe locul 3). Precizarea celui care a deținut funcția de primar al Băii Mari timp de mai bine de 17 ani (și a încheiat-o nu învins de un candidat, ci de faptele sancționate de justiție) nu era total adevărată, formularea reală fiind singurul care l-a învins în bătălia finală.

 

Asta pentru că Anghel, devenit primar în urma alegerilor parțiale din 1993, după 3 (!) tururi de scrutin, avea să fie învins și în primele două tururi de Petru Cupșa (viceprimar cu atribuții de primar interimar), reușind însă să se impună în turul final și să devină primar. Despre Cupșa s-a spus ulterior că a fost primul primar al orașului arestat pentru fapte de corupție (precizarea, greșită, fiind menținută în istoria orală a alegerilor din Baia Mare).

 

Prezenta scriere reface, pentru posteritate și pentru respectarea adevărului în dauna legendelor și supozițiilor, istoria celor care au condus după 1990 administrația municipiului reședință de județ. Doar 3 primari aleși au avut băimărenii în cei 30 de ani de electorale locale: Gheorghe Brânzei (1992 – PUNR), Cristian Anghel (1993-2010 – independent, PNL), Cătălin Cherecheș (2011-2022 – PNL, UNPR, PNȚCD).

 

Pe lângă cei 3, în această perioadă de 30 de ani, au mai existat 4 viceprimari desemnați să substituie primarul. Așa-numiții “primari interimari” (denumirea administrativă fiind viceprimar cu atribuții interimare de primar): Petru Cupșa (CDR, septembrie 1992 – mai 1993), Mircea Dolha (PSD, martie-mai 2010), István Ludescher (UDMR, mai 2010 – mai 2011 și mai-iunie 2016) și Marinel Rob (FDGR, iunie 2016 – aprilie 2017).

 

Primul primar ales: Gheorghe Brânzei

 

Victoria din urmă cu 30 de ani a lui Gheorghe Brânzei nu a fost una anticipată/previzibilă, mai ales că în județ PUNR era doar al treilea partid ca sufragii ale electoratului, după Frontul Salvării Naţionale și Convenţia Democratică (de altfel, pe atunci în Maramureș erau doar 69 de UAT-uri, față de 76 câte sunt acum, iar FSN a obținut la acele alegeri 22 de primari, Convenția Democratică 8, PUNR 7, Partidul Democrat Agrar 5, Uniunea Ucrainenilor 4, UDMR 2, Mișcarea Ecologistă 1 și 20 de primari din județ au candidat ca independenți).

 

Gheorghe Brânzei (foto mic dreapta), originar din Mocira și de profesie economist (absolvent al Facultății de Studii Economice din Timișoara), avea la momentul alegerii vârsta de 40 de ani, era căsătorit și avea doi copii. Politic era vicepreședintele PUNR Maramureș. Brânzei (acum în vârstă de 71 de ani) a renunțat la funcție după câteva luni, în septembrie 1992 fiind ales deputat în Parlamentul României și lăsând liber fotoliul de primar – după finalizarea mandatului parlamentar, Brânzei a devenit director al Sucursalei Maramureş a BNR pe care a condus-o timp de 20 de ani, în perioada 1996-2016, până la pensionare.

 

De ce a renunțat Brânzei la Primărie în favoarea unui loc în Parlament nu a explicat niciodată (recunosc, nici nu l-am întrebat în unicul dialog public pe care l-am avut pe tema alegerilor pentru funcția de primar, discuția axându-se pe modul în care a câștigat alegerile).

 

Dar un detaliu poate fi edificator: pe vremea aceea, un deputat câștiga un salariu de circa 210.000 lei, de patru ori mai mult decât un primar, bătaia de cap nu era atât de mare ca-ntr-o primărie, însă influența era infinit superioară funcției locale (dovadă că după finalizarea mandatului a devenit șeful BNR Maramureș, funcție păstrată până la pensionare).

 

Primarul interimar Cupșa

 

După renunțarea lui Brânzei (ales deputat de Maramureș), pe fotoliul de primar a fost așezat în septembrie 1992 viceprimarul Petru Cupșa (PNȚCD, ales din partea CDR – Convenția Demoratică din România), care a primit atribuții de primar (un soi de primar interimar).

 

Petru Cupșa (în multe documente și ziare ale vremii prenumele său apare, greșit, Petre) nu și-a desemnat un viceprimar, conducând de unul singur administrația publică doar 8 luni, până în mai 1993. Acest fapt i-a atras destule critici la nivelul politicii locale (în pofida acestui fapt, la alegeri, Cupșa a reușit să-și atragă și susținerea majorității partidelor mici, fără candidați).

 

Detalii inedite despre alegerea celui de-al doilea primar

 

Alegerile parțiale din 1993 pentru funcția de primar al municipiului Baia Mare s-au desfășurat după o regulă ciudată pentru cei obișnuți doar cu actualul sistem de vot: respectiv, dacă un candidat nu aduna 50% + 1 din voturi în turul I, toți candidații intrau în turul II, unde, dacă niciun candidat nu obținea 50% + 1 din voturi, primii doi intrau în turul III, care era decisiv.

 

În 1993, în alegerile parțiale pentru alegerea primarului din Baia Mare au fost trei tururi de scrutin – într-un oraș ca Baia Mare, un tur de scrutin costa pe atunci circa 5 milioane de lei (pentru comparație, cu această sumă se puteau asfalta circa 6.500 mp de străzi, sau se puteau cumpăra 50.000 de pâini – o pâine costa 100 de lei). Suma este echivalentul de astăzi (în valori reale) a 250.000 lei.

 

De ce costa atât de mult? Simplu: pentru că șefii din instituțiile județului furau și pe atunci la fel de mult ca și acum. Un singur exemplu: buletinele de vot (cheltuială care reprezintă circa 25% din costul total al unor alegeri) au fost tipărite cu 11,5 lei/bucată, în condițiile în care la tipografia statului acestea costau 5 lei/bucată. În timp, jaful din bani publici nepedepsit s-a generalizat, în 2011, de pildă, un tur de alegeri locale în Baia Mare au costat 350.000 lei.

 

Cele trei tururi de scrutin și candidații

 

Primul tur s-a desfășurat la 28 martie 1993 (în Maramureș au mai fost alegeri parțiale pentru funcția de primar, desfășurate concomitent cu cele de la Baia Mare, în orașul Borșa și comuna Bicaz). Comisia electorală era prezidată de judecătorul Alexandru Bodea.

 

La alegeri au fost 6 candidați:

 

1. Cornel Roman (46 de ani, inginer mecanic de la Proservice SA, fost director de producție la IMMUM, din partea FDSN);
2. Petru Cupșa (inginer mecanic, viceprimar cu atribuții de primar, din partea CDR);
3. Marius Chiorean (38 de ani, subinginer, șef de lot la AGECOM, din partea PUNR, partidul care a dat primul primar ales al Băii Mari);
4. Cristian Anghel (42 de ani, inginer, conf. dr. la Universitatea Baia Mare, consilier local, independent);
5. Ioan Trif (director general al Romnord, din partea PRM);
6. Grigore Pop (47 de ani, originar din Groși, director la Agromara SA – fosta Bază de Aprovizionare a Agriculturii din timpul comunismului -, din partea FSN).

Cornel Roman	Petru Cupșa	Marius Chiorean	Cristian Anghel	Grigore Pop

Candidând independent (era membru PL, care era în CDR, alianță care l-a desemnat candidat pe Cupșa), Anghel trebuia să stângă 1.100 de semnături, a depus 1.905 semnături și candidatura sa a fost validată.

 

În turul I, prezența la vot a fost extrem de scăzută: din 111.052 de băimăreni cu drept de vot s-au prezentat la urne 22.114 (19,91%). Cupșa (CDR) a obținut 40% (8.705 voturi), Anghel (independent) – 20,54% (4.471 voturi), Chiorean (PUNR) – 15,36% (3.344 voturi), Pop (FSN) – 11,32% (2.464 voturi), Roman (FDSN) – 8,24% (1.793 voturi), Trif (PRM) – 4,55% (991 voturi) – restul voturilor (346) au fost nule.

 

Niciunul dintre candidați nu a obținut 50% + 1 din voturi, toți cei 6 au intrat în turul II, care s-a desfășurat în 11 aprilie (este turul în care Anghel apare cu căciulă de blană în publicitatea electorală). Cum se desfășura pe atunci campania electorală? Ca și acum, dar cu mai puțini bani și mai puține atacuri la ceilalți candidați. Era cuminte/calmă, aproape apatică și nu interesa marea masă a populației, consumatoare avidă de scandal.

 

Candidații îi aduceau în oraș pe membri marcanți ai partidelor, promiteau (multe), dădeau spectacole gratuite electoratului volatil (mai ieftine decât acum) – de exemplu, pentru Anghel, cel mai activ din acest punct de vedere, a concertat Vasile Șeicaru și Ansamblul Transilvania (e drept, din care făceau parte pe vremea aceea Angela Buciu, Nicu Moldovan, Frații Petreuș, Titus Perșe, Dumitru Dobrican ș.a.m.d.).

 

Și în turul II a fost dezastru în privința prezenței la urne: doar 20,88% (23.209 alegători). Cupșa (CDR) a obținut din nou cel mai mare număr de voturi, 40,95% (9.399 de voturi), Anghel (independent) l-a secondat cu 24,47% (5.616 voturi), Chiorean (PUNR) 16,36% (3.756 voturi), Pop (FSN) 9,17% (2.104 voturi), Roman (FDSN) 6,31% (1.448 voturi), Trif (PRM) 2,74% (629 voturi). Niciunul nu a obținut pragul de 50% + 1 din voturi, în consecință primii doi au intrat în confruntarea finală.

 

Turul III a avut loc în 25 aprilie 1993, între Petru Cupșa (CDR) și Cristian Anghel (independent). Au început pacturile electorale (și spectacolele, evident – Anghel, din nou a mers pe mâna Ansamblului Transilvania, pe vremea aceea sponsor îi era Alexandru Peterliceanu). Cupșa și-a atras alături UDMR, Partidul Republican, Partidul Liber Democrat, PNȚCD, PAC, Mișcarea Ecologistă, Partidul Romilor și PDAR. Anghel s-a aliat cu PUNR, PRM, FSN.

 

La vot s-au prezentat ceva mai mulți băimăreni, 26.264 alegători (23,83%). Și a survenit surpriza: Anghel – 13.592 de voturi, Cupșa – 12.429 (243 voturi au fost nule). O diferență de 1.163 de voturi și Cristian Anghel, răzvrătitul CDR-ului care a pierdut campania pentru a fi desemnat candidat și s-a înscris în competiție ca independent, a câștigat alegerile, devenind al doilea primar ales al Băii Mari.

 

Legenda falsă cu “primarul Cupșa arestat”

 

Perdantul, Petru Cupșa (foto mic dreapta), a rămas viceprimar, el fiind ales în acea funcție și pentru că nu și-a desemnat un viceprimar în perioada în care îndeplinea cu titlu interimar prerogativele de primar, și-a conservat postul administrativ. Însă nu pentru mult timp.

 

E necesar să lămurim și legenda cu “Cupșa, primul primar al Băii Mari arestat pentru corupție”. Legenda e ca la Radio Erevan. Adică, Cupșa a fost arestat și condamnat pentru fapte de corupție, dar nu când era primar (după cum ați lecturat – eroic 🙂 – până aici). După alegerile din februarie-aprilie 1993, noul primar Cristian Anghel a organizat în acel an prima ediție a Sărbătorii Castanelor (un eveniment devenit tradiționala sărbătoare a orașului și care a fost ideea soției sale, Dana Anghel).

 

După sărbătoare, aleșii petreceau la o masă, celebrând reușita evenimentului (la fel, și aceasta a devenit tradițională în mandatul lui Anghel, în toate edițiile organizate în timpul mandatelor sale). La acea masă sărbătorească a fost ridicat Cupșa și dus la Parchet. Conform surselor 2mnews din sistem, Cupșa era implicat într-o luare de mită pentru un apartament. Și a fost condamnat pentru asta. Imobiliarele au dus la căderea și celui de-al doilea primar ales al băimărenilor: Cristian Anghel.

 

Concluzionând: Petru Cupșa a fost condamnat pentru corupție, dar nu când era primar al urbei, ci când avea funcția de viceprimar.

 

Al doilea primar ales: Cristian Anghel

 

Cel de-al doilea primar ales al municipiului Baia Mare, Cristian Anghel (foto mic dreapta), originar din Pitești (jud. Argeș), fost baschetbalist (a jucat în Divizia A la Poli Brașov, Poli București, ICED București și Ramira Baia Mare – de unde s-a și retras din activitate), avea 42 de ani, era căsătorit și avea două fete. De profesie inginer (absolvent al Politehnicii din București în 1974), la acel moment era conferențiar universitar la Universitatea Nord din Baia Mare și președintele Partidului Liberal Maramureș (condus la nivel național de Horia Rusu, printre membri marcanți fiind Dinu Patriciu, devenit notoriu în urma discursului prezidențial al lui Traian Băsescu: Să-ți fie rușine, Dinu Patriciu!).

 

Anghel a depus jurământul la 4 mai 1993, în prezența prefectului Liviu Doru Bindea și a președintelui Consiliului Județean Maramureș, Ioan Dulfu. Cupșa, care era consilier local ales în funcția de viceprimar, a trecut din nou în respectiva funcție (de viceprimar).

 

Anghel (acum în vârstă de 71 de ani) a condus administrația publică din Baia Mare timp de 5 mandate, pe ultimul nefinalizându-l din cauza unei condamnări la închisoare, cu executare (a fost primar timp de 17 ani, în perioada mai 1993 – martie 2010). El a fost condamnat pentru abuz în serviciu în formă calificată și a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni de detenție cu executare (în Dosarul “Blocul de pe Horea”) – a fost eliberat condiționat după 10 luni de închisoare (petrecută la Penitenciarul din Baia Mare), în februarie 2011.

 

Interimarii: Dolha și Ludescher

 

După intrarea în detenție a lui Anghel, postul de primar a fost ocupat (cu titlu interimar), timp de un an și două luni, de viceprimarii Mircea Dolha (foto mic stânga, pe atunci, PSD, în perioada aprilie-mai 2010 – exclus din partid în noiembrie 2010), apoi de Istvan Ludescher (foto mic dreapta, UDMR, în perioada mai 2010 – mai 2011).

 

Al treilea primar ales: Cătălin Cherecheș

 

În 8 mai 2011, în urma alegerilor locale parțiale, Cătălin Cherecheș (PNL, susținut de USL – PNL, PSD, PC) a câștigat funcția de primar al municipiului cu 51,66% (18.298 de voturi) – au fost 7 candidați: Cherecheș (USL), Mircea Dolha (independent), Vasile Vlașin (independent), Doru Dăncuș (PNȚCD), Mihai Pătrașcu (PDL), Petru Tomoiagă (Partidul Verde) și Ciprian Cherecheș (PRM). Alegerile au costat 350.000 lei (circa 270.000 pentru plata personalului și 80.000 pentru materialele de vot).

 

Când a fost ales prima oară primar al municipiului Baia Mare, Cherecheș (foto mic dreapta) avea 32 de ani, era de profesie economist (susținând că este absolvent a două facultați “la zi”, cu același profil, simultan, în 1997-2001 – fapt imposibil -, respectiv a Academiei de Studii Economice Bucureşti și Universității Economice Viena, cu două masterate – la Goldiș în 2005, în drept administrativ, și la Universitatea Naţională de Apărare, în 2009, în securitate şi apărare naţională), necăsătorit. Din 2012 este doctor în economie, titlu obținut la ASE București.

 

Au urmat alte trei alegeri locale câștigate de Cherecheș, care a ajuns acum la al patrulea mandat (din care minim două sunt complete): în 2012, a câștigat cu 44.239 de voturi (86,03%), în 2016, a câștigat (deși era în închisoare) cu 32.111 voturi (70,21%), în 2020, a câștigat cu 17.039 de voturi (40,31%).

 

În 26 aprilie 2016, Cătălin Cherecheș a fost reținut și apoi arestat preventiv sub acuzarea de luare de mită în formă continuată. În funcția de viceprimar cu atribuții de primar a fost desemnat, timp de două luni, până în 26 iunie 2016 (când erau programate alegerile locale), viceprimarul Istvan Ludescher (UDMR). La alegerile din iunie 2016, Cherecheș a câștigat încă un mandat de primar, deși era în Penitenciarul Gherla (evident, în imposibilitatea de a-și face campanie electorală – atât de “performanți” adversari politici a avut).

 

Cherecheș, care a fost scos din Penitenciar doar pentru a depune jurământul de primar, l-a desemnat ca primar interimar pe viceprimarul Marinel Rob (Coaliția pentru Baia Mare – alianță electorală cotrolată de Cherecheș), care a ocupat funcția din 26 iunie 2016 și până în 14 aprilie 2017, când Cherecheș (între timp eliberat din penitenciar, din arest la domiciliu și scos de sub control judiciar) primește dreptul de a ocupa funcția de primar câștigată la alegerile din 2016.

 

La 24 februarie 2022, după un proces care a durat aproape 6 ani și care a fost judecat de 3 judecători (doi înlocuiți pe parcursul derulării acțiunii din instanță), judecătorul Mihai Ștefan Ghica de la Tribunalul Cluj a formulat soluția din dosarul în care Cherecheș (acum în vârstă de 43 de ani) a fost trimis în judecată de DNA și l-a condamnat în primă instanță pe acesta la 5 ani de închisoare pentru luare de mită în formă continuată. Cherecheș a contestat soluția și apelul se va judeca la Curtea de Apel Cluj. Sentința acestei instanțe va fi executorie (adică se va pune în aplicare de îndată).

 

2 din 3. Neinspirați

 

O concluzie? În cei 30 de ani de când românii își aleg primarul prin alegeri libere, băimărenii au ales trei primari: unul a renunțat după 6 luni și ceilalți doi au fost condamnați la închisoare pentru infracțiuni sancționate de Codul Penal. Cel puțin până la o sentință (soluție) a Curții de Apel Cluj, Baia Mare continuă să fie condusă administrativ de Cătălin Cherecheș, persoană condamnată în primă instanță la închisoare, pentru corupție (luare de mită în formă continuată).

 

* Surse de informare: Autoritatea Electorală Permanentă; documente oficiale ale Primăriei Baia Mare; Aurel Feștilă – Baia Mare: Ghid turistic (1996); articole publicate de autor și documentări/analize electorale ale acestuia

 

* Surse foto: arhivele ziarelor vremii @Graiul Maramureșului, @Informația zilei

 

Cătălin VISCHI