ARHIVE. În urmă cu 80 de ani, la 17 aprilie 1938, în Sighetu Marmației, ultimul episcop al Armatei (Episcopia Armatei române a funcționat între 1921-1948), generalul de brigada doctor Partenie Ciopran, a sfințit primul Palat Episcopal ortodox din Maramureș, care până atunci servise ca Palat al Culturii – primul episcop ortodox al Maramureșului, dr. Vasile Stan, a fost învestit în decembrie 1938.
Decizia edificării unor palate culturale în orașe importante din Ardeal a fost luată în 1907 de Dieta Ungariei, fiind generată de… servilism, practicat și astăzi în sistemele politico-administrative. Practic, a fost ocazionată de împlinirea a patru decenii de la încoronarea împăratului Franz Joseph I al Austriei ca rege apostolic al Ungariei (cel care, cu doar o săptămână înaintea încoronării din Biserica Mátyás din Buda, la 27 mai 1867, a aprobat încorporarea Transilvaniei în Ungaria) și de reflexul aproape pavlovian al oamenilor politici de a-și arăta slugărnicia față de șeful suprem.
Construcția Palatului Culturii din Sighetu Marmaţiei (după un proiect al arhitectului Sándy Gyula, inspirat de cetățile medievale), prima clădire din timpul Monarhiei Austro-Ungare (Österreichisch-Ungarische Monarchie, eronat denumită Imperiul austro-ungar) la care s-a folosit fier-betonul, a început în toamna anului 1912.
Edificată în stil secesionist-romantic cu trei corpuri de clădire alipite (tavanul corpului central a fost decorat, în 1931, de pictorul Liviu Szabó-Bordeaux cu pictura alegorică „Artele”) și patru turnuri cu acoperişuri conice, sobra clădire a fost inaugurată în 1 decembrie 1913.
La 26 ianuarie 1938, prin Hotărârea nr. 116 a Consiliului de Miniştri, Palatul Culturii din Sighetu Marmației este „cedat pe vecie” pentru instalarea Reşedinţei Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului (care a fost reînființată în 1937). Până în 1940 aici a funcționat Episcopia Ortodoxă, apoi, după cedarea Ardealului de Nord-Vest (1940-1944) imobilul a fost întabulat pe statul maghiar, crucile de pe turnuri fiind demontate.
Între 1945-1948, clădirea revine în patrimoniul Episcopiei, dar apoi episcopia e desființată (de regimul comunist). Recuperarea în instanță a edificiului a avut loc în 2009, Episcopia ortodoxă instalând aici Protopopiatul Sighet, în clădire desfăşurându-şi activitatea, conform protocolului, şi Biblioteca Municipală „Laurenţiu Ulici”, Casa de Cultură şi Şcoala de Artă „Gheorghe Chivu”.
2mnews
ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.
Cladirea asta a-ti ,,retrocedot-o ,,dar Palatul Episcopal Greco Catolic si Catedrala Greco Catolica din Baia Mare nu !!!Asta inseamna lipsa de caracter si falsificarea istoriei romanesti cu rea credinta !!!