UN CALCUL CUTREMURĂTOR – Cum, în cât timp și cine plătește să scăpăm de gunoiul din gropile temporare din Maramureș, după 3 ani

COSTUL ȘI IMPACTUL CRIZEI GUNOIULUI. Așa cum 2mnews va anunțat în exclusivitate (detalii AICI), din cauza eșecului Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor Maramureș, cauzat de infracțiuni penale nesancționate de instituțiile abilititate, administrația județului a decis să iasă din criza deșeurilor, care deja a provocat o gravă problemă de mediu în nordul județului, prin edificarea unui nou depozit temporar.

Acesta este localizat în Șomcuta Mare și va fi al treilea de pe teritoriul Maramureșului, după cele de la Teplița (Sighetu Marmației – foto mic stânga) și Satu Nou de Jos (comuna Groși), ambele fără autorizații de mediu din cauza depășirii cantităților pentru care au fost autorizate, vinovăția neaparținând operatorilor de salubritate, ci șefilor administrației județene din ultimele 3 mandate (Mircea Man, Zamfir Flore Ciceu, Gabriel Valer Zetea), care au gestionat deplorabil și cu valențe penale acest proiect început în urmă cu 13 ani și în care au tocat 100 de milioane de euro, girând un cumul de infracțiuni realizat după tiparele unui grup infracțional organizat.

Scrierea de față a analizat în baza unor date, cifre, numere, procente extrase din documente de specialitate ce impact are asupra noastră, a tuturor, eșecul SMID: cum, în cât timp și cine plătește să scăpăm gunoiul din gropile temporare din Maramureș, operațiune pe care județul este obligat să o facă începând din 2024 (când a fost anunțat al nimeni-nu-mai-numără-câtelea termen de finalizare a CMID Sârbi-Fărcașa).

Cât gunoi vor cumula depozitele temporare

Cum o să fie în 2024, după 3 ani de funcționare, acest depozit temporar de Șomcuta Mare? Simplu de imaginat, privind fotografia alăturată. Acesta este depozitul temporar de la Groși, autorizat în octombrie 2018. Atât gunoi s-a adunat în 3 ani, doar din partea sudică a județului, cea în care este operator Drusal SA Baia Mare.

Firma Drusal susține că din cantitatea de 250 de tone de deșeuri colectată în fiecare zi, depune în depozit 140 de tone (restul de 110 tone/zi fiind trecute prin stația de sortare, aceasta fiind capacitatea maximă a acesteia, din care se recuperează materialele reciclabile, iar restul e trimis spre valorificare energetică – susține Drusal). Asta înseamnă că în fiecare lună s-a depus în depozitul de la Groși 4.200 de tone de deșeuri, adică 50.400 de tone pe an.

În următorii 3 ani, doar în zonele operate de Drusal se vor depune în depozitul de la Șomcuta Mare 151.200 de tone de deșeuri. În cazul în care nu se găsește o soluție pentru un alt depozit temporar care să deservească locuitorii din zona Maramureșului voievodal, la Șomcuta Mare ar ajunge (cum se va întâmpla cel puțin în prima fază) în 3 ani și gunoiul de acolo. Adică s-ar aduna aproximativ 250.000 de tone de deșeuri menajere.

Pentru cei cărora această cantitate nu le spune nimic repetăm explicația: în fotografia depozitului temporar din Groși sunt cele circa 150.000 de tone depuse în rampă în 3 ani de Drusal (atât susține firma că depune în rampă și că restul deșeurilor le valorifică). E simplu să estimați cum va arăta depozitul de la Șomcuta Mare după 3 ani: dublu.

În cât timp scăpăm de deșeurile din “temporare”

Mai există o problemă (cel puțin de percepție): în 2024 (dacă) SMID Maramureș va deveni operational, cele 250.000 de tone de deșeuri care se vor acumula pe pășunea de la Șomcuta Mare vor trebui transportate la Sârbi. Cum? Cu camioane. Acestea au capacitatea de 20 de metri cubi (conform unei informații din raportul de specialitate comandat de Drusal).

Știți câte curse dus-întors trebuie făcute cu aceste camioane pentru transportul a 250.000 de tone de deșeuri menajere? O tonă de deșeuri menajere nereciclate este dimensionată la circa 2,3 metri cubi, ceea ce înseamnă că o mașină care transportă volumetric 20 de metri cubi de deșeuri, transportă greutatea de aproximativ 9 tone. Concluzia: sunt necesare 27.780 de curse dus-întors. Dacă aceste 27.780 de curse se fac cu 10 camioane de mare capacitate (cu rezerva că n-avem atâtea), fiecare camion trebuie să facă… 2.778 de curse.

Distanța dintre Șomcuta Mare și depozitul de la Sârbi este de circa 30 de kilometri. Să luăm o marjă de timp de o oră și jumătate pe încărcat/descărcat, transport dus-întors. Rezultă că într-o zi de lucru cu program de 8 ore un camion de mare capacitate, dacă lucrează non-stop, poate face 5 curse, adică 10 camioane vor putea transporta cantitatea de deșeuri de la Șomcuta Mare în… 555 de zile lucrătoare.

Într-un an sunt circa 254 de zile lucrătoare. Adică scăpăm de gunoiul care se va acumula pe pășunea de la Șomcuta Mare în 2 ani și două luni, dacă se alocă exclusiv acestei activități 10 camioane de mare capacitate care să lucreze non-stop în toate zilele lucrătoare (să nu sufere nicio avarie), precum și utilaje de încărcare, combustibil, personal de deservire. Sigur, în Maramureș NU vor exista 10 camioane de mare capacitate care să fie repartizate exclusiv acestei activități, pentru că în acest timp gunoiul din localități trebuie colectat și transportat tot la Sârbi.

Acum, dacă nu v-a durut capul astăzi, luați în calcul că aceeași activitate trebuie făcută, conform acordurilor de mediu europene, și în cazurile depozitelor temporare de la Satu Nou de Jos și Teplița, care și-au depășit deja capacitatea pentru care au fost autorizate de organismul de mediu și unde, cumulat, estimăm că există aceeași cantiate de deșeuri, 250.000 de tone. Apoi, luați un agocalmin, preventiv, și gândiți optimist: vom elimina deșeurile și ecologiza cele 3 depozite temporare din Maramureș în 4 ani și 4 luni. Dacă suntem harnici, serioși și dacă avem bani.

Cine plătește

Apropo de bani: cine plătește operațiunea aceasta (care părea simplă la prima vedere, dar care, iată, nu este)? În mod normal, beneficiarul. De la sfârșitul anului 2019, beneficiarul serviciului de salubritate este Consiliul Județean, însă jumătate din aceste deșeuri care s-au cumulat/se vor cumula în depozitele temporare de la Teplița, Satu Nou de Jos și Șomcuta Mare au fost colectate înainte de 2020, când beneficiarii erau consiliile locale ale localităților deservite și cetățenii/firmele/instituțiile. Așadar, jumătate din suma necesară trebuie plătite de acestea (din bugetul local, adică de la cetățeni, firme, instituții).

După atâtea vești proaste, să vă dăm o veste bună: cel puțin în cazul localităților deservite de Drusal (posibil să fie la fel și în cazul celor deservite de Herodot, în nordul Maramureșului) suma  necesară transportului și ecologizării depozitului temporar (în speță de la Satu Nou de Jos) a fost cuprinsă de operatorul de salubritate în taxa pe care o plătesc beneficiarii direcți (cetățeni, firme, instituții). Aceasta a fost introdusă (sau ar fi trebuit să fie) într-un cont bancar special cu această destinație.

Ce se va întâmpla în cazul costurilor generate cu transportul deșeurilor și ecologizarea depozitului temporar de la Șomcuta Mare (care va include cel puțin jumătate din costul total al operațiunii)? Există două variante: CJ Maramureș va proceda la fel ca în cazul depozitului de la Satu Nou de Jos (adică va include costurile estimate în taxa lunară pe care o plătim operatorului de salubritate), sau le va acoperi direct, din bugetul județului, printr-o alocare financiară specială.

Cătălin VISCHI