SITUAȚIE: RAPORTARE VS. REALITATE – Despre rata infecțiilor intraspitalicești în cel mai mare spital din județul Maramureș

* 2mnews a demarat o campanie de informare publică pe care am denumit-o
«Ceea ce contează pentru tine» și în cadrul căreia abordăm, explicăm și argumentăm problematici
esențiale actuale care se repercutează direct asupra cetățenilor (în cazul nostru, asupra maramureșenilor).
Motivația publicării scrierilor incluse în această campanie constă în convingerea decidenților
să aplice măsuri care să ducă la rezolvarea unor probleme de maximă importanță.
Acest articol este parte a campaniei.

 

CEEA CE CONTEAZĂ PENTRU TINE.  În anul 2021, cel mai mare spital din județul Maramureș, Spitalul Județean de Urgență Dr. Constantin Opriș din Baia Mare, a avut un grad de ocupare de 78,37%, externând 27.189 de pacienți.

 

Scrierea de față a analizat rata infecțiilor intraspitalicești raportate de Spitalul Județean, în contextul anunțatului proiect al administrației județene (Consiliul Județean Maramureș) de a dota cele două spitale din municipiul reședință de județ aflate în subordinea sa (respectiv, Spitalul Județean și Spitalul de Boli Infecțioase și Psihiatrie) cu echipamente și materiale necesare pentru curățenia, dezinfectarea și păstrarea unui mediu cât mai steril.

 

Finanțarea, de aproape 39 de milioane de lei (35,37 milioane de lei pentru Spitalul Județean și 3,44 milioane de lei pentru Spitalul de Boli Infecțioase), ar urma să vină din fonduri nerambursabile.

 

Scrierea utilizează exclusiv date/numere/procente din documente oficiale ale unității spitalicești (Spitalul Județean) și administrației județene (Consiliul Județean), explicându-le/analizându-le în baza interpretărilor analitice de specialitate făcute publice până la această dată.

 

Datele oficiale

 

Analizând datele oficiale comunicate în raportul anual al celui mai mare spital din județ, proiectul nu este sustenabil/viabil economic, pentru că rata infecțiilor spitalicești este extrem de redusă, foarte-foarte mult sub media europeană. Analizând explicațiile specialiștilor, proiectul este imperios (scrierea oferă explicații în acest sens).

 

Să vedem ce s-a raportat anul trecut… Din totalul de 32.189 de probe analizate de microbiologie la Spitalul Județean, rata infecțiilor nosocomiale a fost de 0,96%, respectiv 260 de pacienți infectați.

 

Infecția nosocomială (denumită și infecția intraspitalicească, de obicei post-operatorie) este infecția care nu este prezentă la internarea pacientului. Aceasta poate fi generată de deficiențe de igienă, sterilizare, manevre sau îngrijiri medicale inadecvate. În patologia infecțioasă generală, rata acestor infecții este de 5-20% (în serviciile de reanimare, de 28-30%). Pentru comparație, la nivel național rata infecțiilor nosocomiale este de circa 2,5%, iar la nivel UE de 5,5%.

Puteți să credeți că mediul spitalicesc din România este mai steril/sigur decât cel din Germania (cu o rată de 4%), Grecia, Portugalia, Italia, Finlanda și Cipru (toate cu rate de peste 8%). Puteți, dar ați fi naivi.

 

Tot anul trecut, din totalul probelor analizate la Spitalul Județean, rata infecțiilor pacienților cu bacteria Clostridium difficile a fost de 0,72%, adică 195 de pacienți infectați. Infecția determinată de Clostridium difficile (ICD) se manifestă de regulă printr-un sindrom diareic – în rare cazuri, atunci când evoluția este severă și în absența unui tratament adecvat și administrat precoce, rata de decese poate fi de peste 50%. Cel mai adesea acest fenomen este cauzat de distrugerea în proporție importantă a florei intestinale, în urma administrării de antibiotice.

 

Rata infecțiilor cu microorganisme MDR (microorganisme multirezistente, sau germeni multidrog rezistenți, care au rezistenţă la antibiotice sau stafilococii rezistenţi la meticilină) la Spitalul Județean a fost anul trecut de 21,27%, respectiv 845 de pacienți.

 

Practic, conform raportării oficiale, anul trecut, din cei 27.189 de pacienți externați au fost fix 1.300 de probe care au identificat infecții intraspitalicești (procentual ar însemna 4,78%, însă pentru că mai mulți pacienți sunt infectați cu una sau două sau trei procentul pacienților care au suferit infecții intraspitalicești este mult mai mic).

 

Bine, acum urmează explicația…

 

Încă subraportăm, de teama impactului public

 

Deși din 2017, când cu dramaticul accident de la Clubul Colectiv din București, s-a încercat o revenire la normalitate/adevăr și din legislația românească a fost eliminată sancționarea managerilor de spitale dacă infecțiile raportate depășeau 2% (procent calculat la suta de pacienți externați), tocmai pentru a încuraja raportarea reală a incidenței infecțiilor intraspitalicești, procentul raportat nu s-a modificat semnificativ.

 

Specialiștii Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) susțin într-o analiză a subraportării numărului infecțiilor intraspitalicești de către cele mai multe dintre unitățile spitalicești din România că acest fenomen este cauzat de mai mulți factori care au la bază același filon: tendința românilor de a considera că numărul acestor infecții este de sancționat, fiind periculos și cauzat voluntar (din vina cuiva anume). Din această cauză, conducerile spitalelor din România sunt descurajate în a raporta numărul real al cazurilor de infecții intraspitalicești.

 

În fapt, cunoașterea exactă a fenomenului (raportarea reală) și a evoluției acestuia poate determina îmbunătățirea sistemului de sănătate prin implementarea unor măsuri care să reducă numărul infecțiilor intraspitalicești periculoase și să creeze astfel atât un spațiu mai sigur, cât și să crească gradul de încredere din partea pacienților.

 

Ce prevede proiectul

 

Proiectul dotării celor două spitale din Baia Mare (Județean și de Boli Infecțioase) cu echipamente și materiale necesare pentru curățenia, dezinfectarea și păstrarea unui mediu cât mai steril presupune achiziția următoarelor (enumerăm doar câteva dintre obiectivele propuse spre achiziție prin proiecte):

 

• Instrumentare pentru chirurgie laparoscopică și intervenții toracice;
• Sisteme de aer condiționat steril cu filtre Hepa;
• Lămpi UV portabile;
• Dispozitive de testare a igienei mâinilor;
• Sisteme/aparate automat pentru dezinfecție/decontaminare aer, suprafețe și sau echipamente/instrumentar medical;
• Sisteme de hidrochirurgie pentru debridarea plăgilor;
• Sistem pentru grefarea pielii;
• Incubator pentru procesare teste biologice;
• Sisteme pentru detectarea microorganismelor;
• Sistem automat de determinare concentrație minimă inhibitorie (CMI) prin metoda microdilutiilor la antibiotice si antifungice, cu interpretarea antibioticorezistentei conform EUCAST;
• Aparate automate pentru dezinfectat mâini;
• Mașini de spălat cu barieră septică;
• Truse de naștere.

 

* Fotografii generice

 

Cătălin VISCHI