SĂRACI, CU PRETENȚII – Cum s-a gonflat financiar cu 266% (!) un proiect al Consiliului Județean Maramureș: studiu de caz, „Carusel – Althera”

0
1952

STUDIU DE CAZ. Se mai fac lecții on-line? Se mai. OK, atunci permiteți-mi să vă comunic un călduros “Bună ziua și bine v-am găsit la o nouă lecție de aritmetică economică”.

 

Pentru astăzi am pregătit lecția despre gonflarea pretențiilor financiare ale administrațiilor publice județene/locale, cu un studiu de caz care are ca subiect Consiliului Județean (CJ) Maramureș și o aplicație practică pe proiectul Althera, prin care forul administrativ județean încearcă cu disperare să scape de infracțiunile penale săvârșite în formă continuată încă din anul 2010 (și sunt încă în libertate).

 

Practic, e demonstrația și explicația dilemei „De ce cresc enorm valorile proiectelor CJ Maramureș, de la adoptarea lor și până la depunerea spre finanțare?” aplicată pe proiectul aflat la al doilea botez și denumit Althera (prin care CJ Maramureș vrea să facă pe tăpșanul din satul Lăpușel un centru de echitație, unde inițial bogații aveau ocazia să se plimbe cu calu’, iar apoi utilitatea a fost mascată în centru de terapii alternative).

 

Pentru cei nerăbdători, sinteza răspunsului: din cauza indeciziei și a pretențiilor exagerate, proiectele unor administrații publice își cresc costurile inițiale chiar și de două-trei ori. Suplimentul financiar este încadrat, de cele mai multe ori, la cheltuieli neeligibile și este achitat din bugetele publice (însă investiția este prezentată ca fiind făcută din fonduri nerambursabile, pentru a induce publicului falsa idee că șefii respectivelor administrații sunt extrem de competenți, vizionari și buni gospodari ai banilor publici.

 

Urmează demonstrația unui studiu de caz…

 

Argumentul investiției

 

Argumentul investiției din satul maramureșean Lăpușel, spuneam, constă în tentativa ca TOȚI consilierii județeni și șefii CJ Maramureș din 2010-2020 să scape de o potențială condamnare penală prin atribuirea unui rost cheltuielii făcute în 2010, respectiv să ocupe terenul cumpărat cu ceva – vă reamintesc că în 2010, CJ Maramureș a plătit din banii maramureșenilor aproximativ 650.000 de euro (2,6 milioane de lei) pentru un teren de 20 de hectare situat în satul Lăpușel, pentru a construi acolo unitatea centrală a Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor.

 

Sigur, n-au făcut NIMIC, terenul e pârloagă, 650.000 de euro au fost plătiți cu o destinație expres prevăzută, dar nepusă în practică și, mai mult, aducătoare de alte cheltuieli suplimentare din bugetul public, pentru că tot de 10 ani și tot din banii județului se plătește impozit pe respectivul teren ținut pârloagă. Dar să nu ne axăm acum pe faptele penale săvârșite de aleșii județului, conduși în cei 10 ani doar de buni gospodar și oameni iluștrii precum Mircea Man (PD), Zamfir Flore Ciceu (PC/ALDE) și Gabriel Valer Zetea (PSD), și să revenim la proiect.

 

Povestea adevărată a proiectului

 

În 2015, când s-a înfiripat ideea centrului de echitație pe terenul cumpărat în Lăpușel în mandatul lui Mircea Man, președintele CJ Maramureș era Zamfir Flore Ciceu. El a zis că trebuie făcut ceva cu terenul ăla să nu vină cândva cineva să-i întrebe de ce l-au cumpărat. Pentru o ușoară urmă de legalitate, a făcut un sondaj de opinie pe site-ul instituției, accesat de vreo 20 de oameni pe lună (în afara angajaților). Deci, relevanță ZERO.

 

Totuși, Ciceu a susținut că oamenii au decis să se facă acolo un centru de echitație, pentru că, ce-i trebuie chelului în afară de o tichie de mărgăritar? Sigur, înainte de centru de echitație terenul de acolo a fost, rând pe rând, ocupat de viitoare construcţii conexe depozitului de deşeuri, de un parc industrial, de o spălătorie auto, de un depozit de frig pentru legume-fructe și de o fabrică de reciclare a deşeurilor.

 

A fost ocupat verbal, pentru că și minciuna-i vorbă, practic a rămas pârloagă pentru care în fiecare an acești băbăeți cu care ne-am pricopsit la conducerea județului mai scoteau niște bani din pușculița Maramureșului pentru a plăti impozit pe un teren pe care-l țineau pârloagă.

 

Revenind la anul 2015, Ciceu a dispus să se facă un proiect pentru centru de echitație. Și s-a făcut. Și uite așa a apărut (sigur, doar pe hârtie) „Centrul de Echitaţie – Carusel” Recea. Și, desigur, s-au plătit din banii județului alți 40.000 de euro (către proiectantul Aedilis Proiect). Conform acelui proiect, investiția ar fi fost de 8,2 milioane de lei (atunci, echivalentul a 1,8 milioane de euro).

 

În 2016, la șefia CJ Maramureș a venit pesedistul Gabriel Valer Zetea, până atunci locotenent al lui Ciceu. În timp ce Zetea se uita pe perete în locul de unde Man și-a luat acvariul cu pești și l-a dus acasă la el, i-a venit ideea să mai livreze niște bani pe niște hârtii. Așa că a cerut să se modifice proiectul lui Ciceu. Și s-a modificat. Și s-a plătit din nou (sereleului Arhis 23 din Iași).

 

Conform noilor hârtii, centrul de plimbat cu calu’ și-a dublat costurile, pentru că Zetea, chiar așa neo-comunist cum e (social-democrat), se consideră mai puțin țăran decât Ciceu (catalogat așa public de primarul de peste drum, Cătălin Cherecheș). Așa că investiția a crescut de la 8,2 milioane de lei la 15,2 milioane de lei (sau de la 1,8 milioane de euro la 3,2 milioane de euro).

 

Sigur, șeful unui județ care n-are după ce bea apă (și-n care din cauza politrucilor care s-au perindat la șefia administrației investițiile au constat majoritar din magazine, cârciumi și biserici) și-a dat seama că banii cam lipsesc din ecuația asta și a anunțat că va depune cererea de finanțare prin Programului Operațional Comun România – Ucraina 2014-2020.

 

De aceea, obiectivul a fost numit „Althera – terapii alternative în Maramureș și Ivano Frakivsk” (chipurile, un proiect care folosește mult tare și românilor și ucrainenilor). Și s-a depus spre finanțare… E timpul să ajungem la prezent.

 

Gonflarea cu 55% a necesităților financiare

 

Conform indicatori economici ai centrului de plimbat cu calu’, acesta ar costa 15,2 milioane de lei (exact: 15.240.314,06 lei, sumă care include TVA). Proiectul a fost votat în această formă de necesitate financiară de plenul CJ Maramureș în noiembrie 2019.

 

În aprilie 2020, când lumea era puțin concentrată așa pe pandemia de COVID-19, pesedistul Zetea susține că oamenii la care au depus spre finanțare (parțială) proiectul de construire al unui centru de plimbat cu calu’ și-au dat seama că indicatorii economici erau la valoarea la care a fost făcut proiectul (de firma din Iași), adică la nivelul anului 2016. Și că înainte de a se gândi dacă finanțează sau nu proiectul de plimbat cu calu’, să facă bine solicitantul finanțării (CJ Maramureș) să actualizeze valorile financiare (să știe și finanțatorii câți bani costă proiectul acum).

 

În fapt, cei care decid dacă vor finanța un astfel de proiect au cerut CJ Maramureș “un angajament prin care, dacă se finanțează proiectul, sumele care exced bugetului din proiect vor fi asigurate din sursa proprie a beneficiarului”. Simplificat: dacă modificarea proiectului (și gonflarea sa financiară) este considerate neeligibilă, CJ Maramureș se oblige s-o achite, pentru ca proiectul să aibă o finalitate.

 

În consecință, Zetea le-a băgat pe gât aerienilor de consilieri județeni un proiect prin care spunea că valoarea proiectului a crescut “puțintel”, din cauza unei modificări de soluție și a actualizării la nivelul anului 2020 a valorii proiectului. Cât de puțintel a crescut proiectul a cărui costuri le-a dublat în 2016 față de bugetul estimat conform documentaţiei iniţiale? Păi… cu peste 1,5 milioane de euro (1.553.862.71 euro)!

 

Ce, măăă?! Un proiect de plimbat cu calu’ care în 2015 costa 1,8 milioane de euro, în 2016 costa 3,2 milioane de euro, costă în 2020 4,8 milioane de euro? Da. Bine, Zetea le-a recitat aleșilor județeni că atunci când proiectul a intrat în etapa a II-a a jurizării, documentația tehnică a trebuit actualizată. Și dacă tot a actualizat-o, a modificat și soluția (pentru adaptarea la nevoile specifice desfăşurării activităţilor recuperatorii, că doar e centru de terapii alternative).

 

Și, uite așa, modificarea soluției și aducerea la zi a costurilor au ridicat valoarea totală cu peste 1,5 milioane de euro. Adică cu încă 55% (sau, dacă doriți, Zetea a majorat proiectul lui Ciceu din 2015 cu… 266%. Un mizilic.). Bine, dar că-i centru de terapii știa și-n 2016, când a depus proiectul! Să vedem care e adevărul…

 

Cum cresc pretențiile săracului

 

În principal, să vedem ce pondere a avut în majorarea valorii proiectului diferența de curs valutar și ce pondere a avut modificarea din proiect. La cel mai rău curs al anului 2016, cel din ianuarie (4,53 lei/euro), proiectul avea valoare de 2.808.877,78 euro.

 

Din ianuarie 2016 și până în aprilie 2020, euro a crescut cu fix 0,30 lei, implicit, astăzi, proiectul ar trebui evaluat cu 840.000 de lei mai mult (exact: 842.663 de lei), echivalentul astăzi a sub 175.000 de euro. În fapt, proiectul a fost reevaluat în plus cu peste 1,5 milioane de euro. Procentual, majorarea proiectului este cu peste 55%.

 

În consecință, nu stă în picioare argumentul că prețul proiectului a fost majorat din cauza diferenței de curs valutar dintre momentul elaborării proiectului (în 2016) și cel de astăzi. În fapt, doar 10% din majorarea valorii proiectului este cauzată de diferența de curs valutar 2016-2020, 90% fiind cauzată de faptul că din 2016 și până în 2019, când a fost depus spre finanțare proiectul, CJ Maramureș l-a modificat substanțial (adică s-au adăugat foarte multe în plus față de proiectul inițial, ceea ce a dus la o creștere valorică a necesarului de finanțare cu 55%, un procent enorm în contextul dat).

 

Deci… proiectul care a crescut de la 1,8 milioane de euro la 4,8 milioane de euro este prezentat ca un complex centru de terapii alternative pentru copii, care combină terapii tradiționale cu terapii efectuate cu ajutorul animalelor (cai, ponei și câini) și care va avea o arenă pentru interacțiunile copiilor cu animalele. Suplimentar, arena o să aibă o scenă (pentru spectacole artistice sau competiții sportive) și o sală de conferințe (pentru interacțiunea dintre părinți și terapeuți, pentru că, dacă înțelegeți, mereu părinții și terapeuții au interacționat în săli de conferințe). Ca să fie scump, „centrul va avea dotări de ultimă generație”.

 

Acum, sper, am lămurit și modul în care a crescut cu 266% necesarul financiar al unui proiect. La fel a fost și-n cazul Depozitului de deșeuri (încă nefinalizat după 13 ani!) și-n cazul noii catedrale ortodoxe (încă nefinalizată după 30 de ani)… Mereu, beneficiarul a vrut să facă (deși n-a avut bani niciodată) ceva “Cel mai (mare, complex, modern etc.)”. Simplificat, poporul ăsta are un proverb explicativ al situației: ne întindem mai mult decât avem plapuma.

 

Cătălin VISCHI



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here