SALVATOR PATRUPED – Athos, cel mai nordic câine de avalanșă din România, de la Salvamont Borșa, la examenul pentru reconfirmarea brevetului

CÂINI DE AVALANȘĂ. În România, corpul de conductori pentru câini de avalanşă este format din 17 unităţi canine de avalanşă, din 12 judeţe (Argeș – 3, Mureș și Suceava – câte 2, Alba, Gorj, Caraș-Severin, Bacău, Hunedoara, Harghita, Maramureș, Prahova și Sibiu -câte 1). Una dintre aceste unități canine acreditate pentru intervențiile de căutare a persoanelor surprinse în avalanșă fac parte din Serviciul Public Județean Salvamont Maramureș: câinele Athos (9 ani, rasa Ciobănesc Belgian Malinois) și conductorul său Nicoară Andreica (primul echipaj brevetat din județ, din 14 martie 2020), din echipa Salvamont Borșa.

Athos, polițistul-salvator

Povestea lui Athos este una atipică, el fiind, de fapt, un câine polițist. Și nu orice câine polițist ci cel mai bun câine polițist din România. În 2012, Athos, pe atunci în vârstă de 5 luni, fost repartizat de Centrul Chinologic „Dr. Aurel Greblea” din Sibiu la Sectorul Poliției de Frontieră Vișeu de Sus – ITPF Sighetu Marmației, fiind luat în primire de agentul de poliție Toader Koman (36 de ani), polițist de frontieră originar din Moisei, considerat unul dintre cei mai buni din Maramureș în dresajul canin.

În 2018, la Campionatul de Dresaj al Câinilor de Serviciu al Ministerului Afacerilor Interne, Athos a câștigat locul I la categoria „Patrulare și Intervenție”, iar în 2019, și-a păstrat titlul la categoria „Patrulare și Intervenție” și a câștigat locul I și la categoria „Disciplinizare”.

La începutul anului 2019, salvamontistul borșean Nicoară Andreica (fost colonel la Poliția Borșa, acum în rezervă) l-a convins pe Toader Koman să îi permită să-l pregătească pe Athos pentru căutări în avalanșă (foto mic stânga, Athos alături de Koman), în zonă nefiind niciun câine brevetat (autorizat) pentru acest gen de salvare (pentru a forma o unitate canină de avalașă, conductorul este obligatoriu să fie salvamontist). După doar un an, Athos, un câine cu adevărat special, a trecut toate examenele de evaluare (care sunt eliminatorii) și obținut brevetul de câine de salvare în avalanșă (în martie 2020), din acel moment devenind (și) cel mai nordic câine de avalanșă din România.

Examenele pentru câinii de avalanșă

Pentru a obține brevetul/acreditarea, câinii de avalanșă trebuie să treacă mai multe examene/probe eliminatorii, examenul final constând într-o misiune de salvare prin găsirea a minimum două victime umane îngropate în zăpadă pe o suprafaţă de 2 hectare, după care să se retragă în siguranţă. La acest examen, probele de acces includ schiul de tură, rapelul pe stâncă şi/sau gheaţă, precum şi alte situaţii care pot fi întâlnite în timpul unei acţiuni de salvare.

Pe lângă capacităţile de căutare în zăpadă, un câine de avalanșă trebuie să ştie să se deplaseze în tandem cu salvatorul când acesta este pe schiuri, să coboare cu el în rapel sau pe tiroliană, să stea pe mijloacele de deplasare motorizate (ATV sau snowmobil), să nu fie agresiv etc. Deci, nu-i tocmai simplu să devii câine de salvare din avalanșă :).

Conform legislației, toate unităţile canine de avalanşă brevetate în România trebuie să fie reconfirmate anual (această reconfirmare/examen este obligatoriu pentru menţinerea statutului operaţional al unităţii canine). În acest început de lună, Athos, câinele de avalanșă al salvamontiștilor maramureșeni, a plecat la examenul de reconfirmare pe Transfăgărăşan, în Munții Făgăraș, la o altitudine de 1.700 de metri, acolo unde Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România (ANSMR) organizează Stagiul Naţional de Formare al Unităţilor Canine de Intervenţie la Avalanşă.

Scurtă cronologie a câinilor de căutare-salvare din avalanșă

• 1978: Mihai Sârbu, șeful Salvamont Sinaia, împreună cu câinele Bari, fac prima demonstrație de căutare-salvare (la Școala de iarnă de la Bâlea lac). Sârbu a fost primul român care a încercat să stabilească un sistem de brevetare a câinilor de avalanșă. Încercarea a eșuat din mai multe motive (explicate astăzi de salvamontiști prin: alegerea unei rase nepotrivite, lipsa unui sistem de etapizare în pregătire, lipsa de informații dinspre sisteme funcționale).

• 2013: Helios, un pui din rasa Border Collie,devine oficial primul câine de avalanșă din România. El a fost primit de Ion Sănduloiu, șeful Salvamont Argeș, de la departamentul de salvamont din Savoia (Franța), a parcurs cu succes etapele de pregătire și examenul final și a devenit prima unitate canină de avalanșă non franceză brevetată în Franța. În acest an, Sănduloiu a anunțat că fiica lui Helios, Loca, va obține brevetul și Helios va fi pensionat, după o activitate de 7 ani în slujba salvării de vieți.

• 2015: Ion Sănduloiu, șef al comisiei de avalanșă din cadrul ANSMR, pune bazele sistemului de brevetare pentru câini de avalanță și au loc primele cursuri de pregătire, fiind brevetată prima unitate canină de avalanșă formată în sistemul românesc.

• 2016: sunt brevetate alte 5 unități canine, iar România participă la cursuri de pregătire în Italia și Norvegia și susține demonstrația practică la Congresul Internațional de Salvare Montană – CISA IKAR din Bulgaria, unde au participat 84 de organizații naționale de salvare montană (în cadrul congresului Sănduloiu prezintă lucrarea “Cum să construiești o școală de câini de avalanșă”, extrem de apreciată de specialiști).

• 2017: sunt brevetate încă 3 unități canine de avalanșă, capacitatea de intervenție la nivel național ajungând la 9 conductori și 10 câini specializați.

• 2019: este promulgată Legea nr. 253 privind câinii salvamont (aceasta aduce precizări foarte importante privind activitatea Serviciului, respectiv a echipei canine).

• 2020: este brevetat primul echipaj de salavare din avalanșă din județul Maramureș: câinele Athos și conductorul său Nicoară Andreica. Acum, corpul de conductori pentru câini de avalanşă din România este format din 17 unităţi canine de avalanşă, din 12 judeţe.

* Foto: @Salvamont

Cătălin VISCHI