S-A NEGOCIAT – PNL a pactizat iar cu primarul Cherecheș: Baia Mare se împrumută, din nou, cu 100 de milioane de lei, vezi pe ce se cheltuie banii

În acest moment Baia Mare mai are 4 credite descoperite (adică neachitate în totalitate), din anii: • 2005 – 50 milioane de lei; • 2013 – 96,4 milioane de lei; • 2019 – 76 milioane de lei; • 2020 – 130 de milioane de lei Pentru cele 4 credite, orașul mai trebuie să plătească peste 291 de milioane de lei. Cu noul credit, datoria orașului se va ridica la peste 391 de milioane de lei (plus dobânzile și comisioanele bancare).

UN NOU CREDIT BANCAR PENTRU BAIA MARE. S-a rezolvat, în urma negocierilor de tip troc dintre conducerea liberalilor și primarul Băii Mari, PNL a pactizat din nou cu primarul Cherecheș și Baia Mare se împrumută, din nou, cu 100 de milioane de lei.

 

Varianta oficială a PNL este că “Biroul Permanent Local al PNL Baia Mare s-a decis ca reprezentanţii partidului în Consiliul Local să susţină acele proiecte care vor duce la modernizarea şi dezvoltarea oraşului”. Varianta reală este că PNL va vota în ședința Consiliului Local de miercuri, 21 iulie, tot ce vrea primarul Cătălin Cherecheș (fost PSD, fost PNL, fost UNPR, acum PNȚCD). Inclusiv noul credit de 100 de milioane de lei.

 

În acest an, fără ca noul credit să fie contabilizat, gradul de îndatorare al Băii Mari urma să ajungă la 9,09% (gradul permis de lege este de 30%, deci stăm bine, deși la 9% observăm că suntem săraci și trebuie să cerem împrumut), iar datoriile orașului se întind până în anul 2039. Sigur, după aprobarea creditului bancar, gradul de îndatorare al urbei va crește semnificativ.

 

De ce se ia un nou credit

 

Motivarea oficială a deciziei PNL este că partidul liberalilor susține proiectul contractării unui nou împrumut de 100 de milioane de lei (Baia Mare mai are încă trei împrumuturi neplătite în totalitate) pentru că acesta ar viza “realizarea unor investiţii publice de interes local”. Varianta reală este că o administrație are interdicție de a se împrumuta la bănci pentru orice alt motiv decât pentru investiții publice de interes local, deci toate împrumuturile sunt pentru acest deziderat. E ca și când ai motiva că-ți cumperi umbrelă pentru ploaie și soare și promiți că n-o vei folosi să mănânci ciorbă sau să-ți repari mașina de spălat cu ea.

 

Problema reală constă în argumentele punctuale pentru care sunt luate creditele. În cazul de față vorbim despre îndatorarea orașului (pentru 20 de ani, nu durata e îngrijorătoare) pentru exproprieri (Hotelul Minerul și sediul Remin), prelungirea a două străzi (Luminișului și Horea), reabilitări (două școli, un bloc social, Casa Pocol și acoperișul Clădirii Minoriților – care este doar parțial al orașului). Practic, niciun obiectiv nu este generator de venituri. Este ca și cum un sărac ia un credit pentru a merge la mare, nu pentru a-și dezvolta o afacere care ulterior i-ar permite să-și achite creditul și să-și crească nivelul de trai, permițându-și astfel și să meargă la mare din profit, nu din credit.

 

Subliniere: Baia Mare s-a mai îndatorat o dată pentru a plăti exproprierea Hotelului Minerul, dar banii au fost cheltuiți pentru alte scopuri. Sigur, nu e “nimic” în neregulă, instituțiile statului plătite în acest sens levitează liniștite în orașul liniștit, pentru că “Toți trăim aici, împreună” (aceasta este transpunerea locală a principiului de tip mafiot “O mână spală pe alta”).

 

Conform expunerii primarului Cherecheș, noul credit ar urma să fie cheltuit pentru fix 15 obiective. Banii din credit acoperă doar parțial cele 15 obiective, deci (se presupune) ceilalți bani necesari vor fi extrași din pușculița orașului. În fotografia alăturată (click pe foto pentru a mări imaginea într-un tab alăturat) aveți distinct cele 15 obiective, costul total al investițiilor și cât din acest cost total va fi repartizat din noul credit de 100 de milioane de lei, luat la dorința primarului Cherecheș cu ajutorul neprecupețit al consilierilor locali din PSD (2), PNȚCD (5), UDMR (2) și PNL (7).

 

Cum a fost rezolvată aprobarea creditului

 

Cele 4 partide au 16 voturi, la limită pentru aprobarea creditului (acesta se aprobă cu două treimi din numărul total al consilierilor). Se presupune că “dizidentul” PNL Mircea Cirț nu va vota noua îndatorare a orașului și așa îndatorat, așa că a mai fost “rezolvat” votul unui PMP-ist a cărui firmă a prestat și prestează îndelung cu instituții ale statului, consilierul local Cornel Varga (fost PND, acum PMP).

 

Ieșirea din rând a pemepistului Varga nu a putut fi rezolvată fără girul președintelui PMP Maramureș, Lucian Morar. Am precizat, pentru ca publicul să fie corect informat despre alianțele de conjunctură și interese din administrația minunatei urbe în care “O mână spală pe alta” / „Toți trăim aici, împreună”.

 

Colateral, PNL va plăti scump ceea ce a primit la schimb, fiind obligată să voteze TOATE proiectele lui Cherecheș din ședința din 21 iulie: Centrul de gestionare a deşeurilor inerte şi vegetale (despre care PNL habar n-are ce înseamnă, motivând că e “un proiect necesar pentru implementarea unor soluţii moderne de depozitarea a deşeurilor”, în fapt acesta fiind exclusiv pentru deșeurile din construcții și vegetație, nu are legătură cu deșeurile produse de cetățeni); plata SF-urilor la pasajele supraterane de la Clubul Văcarilor și Italsofa; rectificarea bugetară în ansamblul ei (care are evidente probleme); creditul de 100 de milioane de lei etc.

 

Un (nou) credit, 5 probleme și o devoalare

 

Problemele majore ale contractării unui nou credit bancar nu constă doar în faptul că va crește gradul de îndatorare al urbei (care are o mică relevanță/înțelegere pentru cei mulți), ci sunt următoarele:

 

1) În acest moment Baia Mare mai are 4 credite descoperite (adică neachitate în totalitate, din anii: 2005 – 50 milioane de lei; 2013 – 96,4 milioane de lei; 2019 – 76 milioane de lei; 2020 – 130 de milioane de lei). Pentru cele 4 credite, orașul mai trebuie să plătească peste 291 de milioane de lei. Cu noul credit, datoria orașului se va ridica la peste 391 de milioane de lei (plus dobânzile și comisioanele bancare).

 

2) Din creditul din 2019, Baia Mare mai are în cont încă peste 56 de milioane de lei (bani necheltuiți și care sunt prognozați să fie scoși și cheltuiți tot în acest an). Din creditul din 2020, Baia Mare mai are în cont 119 milioane de lei (bani necheltuiți și care sunt prognozați să fie scoși și cheltuiți până în anul 2023, anul acesta fiind prognozată cheltuirea a 35,65 milioane de lei).

 

3) În contextul în care orașul mai are încă 175 de milioane de lei necheltuiți din creditele bancare accesate, bani din care în acest an se vor trage (scoate+cheltui) peste 90 de milioane de lei, de ce era nevoie de un nou credit? Explicația ar consta în faptul că s-au introdus noi obiective de investiții, deși obiectivele din celelalte credite în derulare nu au fost efectuate/finalizate (altfel nu se putea solicita un nou credit).

 

4) Toate obiectivele în care se investesc banii din noul credit sunt neaducătoare/negeratoare de venituri, deci plata creditului trebuie să vină din alte surse bugetare (de exemplu, taxe și impozite majorate).

 

5) Nu există certitudinea că banii vor fi folosiți pentru obiectivele anunțate (am precizat, cel puțin pentru exproprierea Hotelului Minerul au mai fost luați bani o dată, dar au fost folosiți în alte scopuri).

 

La final, o întrebare pentru cei care levitează în orașul în care “O mână spală pe alta” / „Toți trăim aici, împreună”: Cât de legală este strategia administrației publice din Baia Mare să ia credite bancare pentru finanțarea unor proiecte europene, iar atunci când banii sunt rambursați din fonduri europene să intre nu în contul de credit, ci în contul curent de Trezorerie (de cheltuieli), de unde apoi sunt cheltuiți pe consum sau alte investiții, nu pe acoperirea creditelor bancare accesate?

 

Cătălin VISCHI