O POVESTE DE 119 ANI – Restaurarea sinagogii din Seini și metamorfozarea în muzeu și sală de concerte, introdusă în licitație la aproape 10 milioane de lei

0
1395

SINAGOGA DIN SEINI (MARAMUREȘ). Sinagoga din orașul maramureșean Seini, clădire edificată în anul 1904 și aflată în stare avansată de degradare, intrată în posesia administrației locale la sfârșitul anului 2019, va fi restaurată și transformată în muzeu și sală de concerte. Lucrarea a fost introdusă în licitație la aproape 10 milioane de lei (estimarea: 9.786.304,57 lei, sumă care include TVA) și trebuie finalizată în 18 luni, ofertele constructorilor fiind așteptate până la 30 martie 2023.

 

Contractul va fi atribuit pe criteriul Cel mai bun raport calitate-preț (unde prețul are o pondere procentuală de 50%, experiența a 4 experți-cheie 40% și perioada de garanție 10% – care trebuie să fie minim 3 ani și maxim 5 ani). Cea mai mare parte a sumei necesare investiției este vizată să fie obținută din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operațional Regional (POR), pe axa de finanțare privind conservarea, protecția și valorificarea durabilă și competitivă a patrimoniului cultural și istoric. Pentru că încă nu a fost semnat contractul de finanțare, contractul va avea clauză suspensivă.

 

Ce presupune proiectul

 

Administrația locală vrea ca în urma reabilitării acestei clădiri, localizată pe actuală stradă Cuza Vodă nr. 25 și considerată emblematică pentru oraș (este inclusă pe lista monumentelor istorice de importanță locală – categoria B), să o transforme în Muzeul Evreilor din Transilvania (cu ajutorul Federației Comunităților Evreiești, care va dona obiecte specifice cultului mozaic) și sală de spectacole și concerte simfonice.

 

De asemenea, va fi refăcută clădirea anexă, care a servit ca măcelărie a comunității (este un obicei al cultului ca în curtea sinagogii să amenajeze și măcelărie – de exemplu, în Baia Mare, lângă baia rituală de pe strada Someşului, era o măcelărie de găini și rațe, unde erau sacrificate și curățate de pene păsările sacrificate), aceasta urmând să fie transformată în spațiu administrativ (cu garderobă pentru vizitatori/spectatori, grupuri sanitare, magazie pentru dotările necesare evenimentelor).

 

Iar curtea imobilului urmează să fie transformată într-un mic parc, cu alei pietonale, mobilier urban, o mică fântână arteziană muzicală, zone verzi și iluminat ambiental.

 

Despre sinagoga din Seini

 

Imobilul a fost edificat în anul 1904, în timpul rabinului Yechezkel Baneth (pe atunci în vârstă de 41 de ani), devenit rabin foarte tânăr, la doar 26 de ani, după ce fostul rabin, Michel Tzvi Shanfeld, a imigrat în Ierusalim, unde după un an a decedat. Beneth a fost rabinul districtului Seini timp de 24 de ani (în perioada 1889-1913), până la moartea sa, survenită la doar 50 de ani, în 1913.

 

Se vehiculează public că anterior acestei construcții, în jurul anului 1785, ar mai fi existat o sinagogă a conservatoarei comunități a evreilor din Seini, însă deocamdată nu a fost prezentată nicio dovadă științifică în acest sens, informația fiind pusă pe seama istoriei orale.

 

La începutul secolului XX, comunitatea evreiască din zonă număra circa 600 de suflete, târgușorul fiind unul destul de important, centru de plasă (centru administrativ al comunităților rurale din jur) la finalul secolului XIX – începutul secolului XX, avea școală, pretură, tribunal rural, notariat, cabinete de avocați, farmacie, stomatologie, bănci, oficiu poștal cu telegraf, tipografie, câteva făbricuțe, exploatări și ateliere, biserici de diferite confesiuni, piețe săptămânale și chiar două cazinouri.

 

La începutul perioadei de administrație comunistă, evreii rămași în viață după Holocaust au plecat în totalitate din Seini. Prim-Rabinul Comunităților Evreiești din România, Rafael Shaffer, a explicat că, Legea Iudaică prevede că atunci când o sinagogă a fost părăsită de obștea ei, ea poate fi vândută, dar banii obținuți din vânzare trebuie folosiți într-un scop sacru, iar sinagoga devine un spațiu profan.

 

Așa s-a procedat și la Seini, când în 1984, Federația Comunităților Evreiești din Republica Socialistă România, prin Comitetul Evreiesc din Oradea, a vândut sinagoga unei cooperative din zonă (Cooperativa de Producţie şi Desfacere a Mărfurilor Seini – cunoscută sub denumirea ConsumCoop Seini), introducând în contractul de vânzare-cumpărare o clauză conform căreia aceasta nu va fi transformată în discotecă, bar/cârciumă sau depozit. Sigur, comuniștii au folosit-o tocmai ca depozit (de mobilă și de materiale).

 

În 1998, ConsumCoop Seini a vândut sinagoga-depozit cu 100 de milioane de lei. Pentru o mai bună percepție, în 1998 existau bancnote de 100.000 lei (era înaintea denominației din 2005 – inflația din acea vreme a făcut să apară, în 2003, și bancnota de 1 milion de lei). Suma vânzării din 1998 echivalează astăzi cu… 10.000 de lei. Cumpărător… fostul preşedinte al ConsumCoop Seini, Petru Bălan (acum decedat). Acesta ar fi crezut că poate vinde clădire comunității evreiești la o sumă semnificativ mai mare. Dar n-a reușit, așa că imobiulul și-a continuat ireversibila degradare.

 

După decesul lui Petru Bălan, la finalul anului 2019, administrația locală a anunțat cumpărarea vechii sinagogi, precum și proiectul de transformare a acesteia în muzeu și sală de spectacole. După mai multe demersuri și bani cheltuiți pentru studii și proiecte, acum a venit timpul să introducă lucrarea în licitație, având promisiunea politică a obținerii, în curând, a finanțării (respectiv de semnare a contractului de finanțare).

 

Despre comunitatea evreilor din Seini

 

În Seini, prima referire documentară despre evrei datează din anul 1756, când este menționat Jacobus Izrael, ca prim rezident în târg, mutat în acea perioadă (conf. cercetării lui Anton E. Dörner: Evreii din comitatul Satu Mare în secolul al XVIII-lea).

 

Însă primele date oficiale sunt din anul 1769 și privesc rezultatele unui recensământ al evreilor din această zonă, în târgul Seini fiind înregistrate două familii care totalizau 6 persoane, cel mai probabil veniți din Galiția (acum, în Polonia și Ucraina). Analizând puținele date științifice, comunitatea evreiască din Seini s-a dezvoltat repede, la 1810 având primul rabin (Tzvi Hirsch HaLevi Ish Horowitz, care a slujit circa 30 de ani, până la moartea sa în 1840 – fiul său, Mordechai era rabinul Halmeului).

 

În anul 1829, comunitatea seineană a evreilor număra 151 de suflete, conform raportului primului statistician membru al Academiei de Știință a Ungariei, Elek Csokalyi Fényes. În anii 30-40, comunitatea evreiască de aici a cunoscut cea mai importantă dezvoltare, numărând circa 700 de persoane, conform Yad Vashem – Pinkas Hakehillot: Encyclopedia of Jewish Communities / România – o subliniere, în foarte puține surse de informare/documente se menționează că populația din comunitatea evreiască din Seini este raportată la întreg districtul rabinic Seini, care cuprindea 15 sate (Apa, Pomi, Borlești, Valea Vinului etc.), așadar nu se referă exclusiv la evreii care locuiau în centrul de plasă Seini.

 

Comunitatea seineană a avut doar 5 rabini (îndrumătorul religios al comunității mozaice): Tzvi Hirsch HaLevi Ish Horowitz (1810-1840), Michel Tzvi Shanfeld (1850-1884 – apoi a imigrat și a murit la Ierusalim în anul următor), Yechezkel Baneth (1889-1913 – a devenit rabin la doar 26 de ani, a murit în 1913), Yissachar Dov Segal Levi (1913-1931 – a murit la vârsta de 43 de ani, era ginerele lui Yechezkel Baneth), Avraham Schwartz (1931-1944 – a murit în Holocaust).

 

Cătălin VISCHI



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here