LĂMURIRE – Germania a raportat, la 35 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl, urme de contaminare la ciupercile sălbatice: care este situația în Maramureș

0
1836

CIUPERCI – ANALIZĂ MARAMUREȘ. În 26 aprilie 2021, s-au împlinit 35 de ani de la accidentul nuclear major (clasificat drept „accident catastrofal” – „major accident”) de la Cernobîl (acum Ucraina), soldat cu scurgerea unor cantități mari de radioactivitate cu efecte grave asupra oamenilor și mediului înconjurător.

 

Explicația subiectului

 

Punem în oglindă articolele (de propagandă plătită) cu titluri precum „Viața înflorește în zona de excludere a Cernobîlului” sau „Cernobîl, paradis natural?”, care acreditează ideea că natura și-ar fi revenit în regiune singură, fără ajutor uman, vs. cercetările/observațiile pe termen lung asupra florei și faunei sălbatice, care, în privința animalelor indică o creștere semnificativă a mortalității, o incidență crescută a defectelor tumorale și imune, speranță de viață redusă, modificări ale sângelui și ale sistemului circulator, malformații etc, iar în privința faunei sălbatice, un raport asupra ciupercilor sălbatice din sudul Germaniei, al BVL – Oficiul Federal German pentru Protecţia Consumatorilor şi Siguranţă Alimentară -, care indică faptul că aproximativ 95% dintre probele de ciuperci sălbatice colectate prezintă încă un nivel de contaminare radioactivă, fără ca acesta să depășească limitele legale.

 

Acest ultim aspect (concentrația radioactivă identificată la ciupercile sălbatice din sudul Germaniei – care conțineau izotopi de Cesiu-137, care emite radiații beta și gama, şi Cesiu-134) este subiectul scrierii de față, în contextele în care distanța dintre sudul Germaniei și Cernobîl (regiunea Kiev, Ucraina) este de cu peste 200% (sau cu peste 1.000 de kilometri) mai mare decât cea dintre Cernobîl și Maramureș (aproximativ 1.950 km vs. 875 km) și a faptului că în județul nostru colectarea (și consumul) ciupercilor din flora sălbatică este o practică tradițională.

 

Simplificat: dacă germanii susțin că și acum, la 35 de ani după accidentul nuclear de la Cernobîl ciupercile de la aproape 2.000 km de locul accidentului sunt contaminat (e drept, în limitele legale), care este situația în Maramureș, la mai puțin de 900 km de locul accidentului. Scrierea de față cuantifică exclusiv informații/rapoarte publice și mai puțin publice, acreditate unor cercetători/specialiști independenți. Să vedem…

 

Cât ne-a afectat direct

 

Cei informați (nu de la Universitatea De Orice Facebook), cunosc că în cazul unor accidente de această factură, zona de excludere este de peste 2.500 de kilometri pătrați, iar aceasta rămâne contaminată radioactiv chiar și la 35 de ani de la un dezastru nuclear (practic, o treime din zona de excludere este contaminată cu elemente transuranice de lungă durată, a căror perioadă de înjumătățire este de peste 24.000 de ani – de aceea, și acum sunt nelocuite Cernobîl și Prîpeat, Orașul-fantomă și fosta “casă” a angajaților centralei nucleare).

 

Numai că, datorită naturii (în acest caz a se citi “vântului”), România, deși este geografic în apropierea zonei 0, a fost mai ferită decât alte țări mai îndepărate (cele mai contaminate radioactiv au fost Belarus, Ucraina și Rusia europeană, în zona 2 fiind țări din nord-vestul continentului, Norvegia, Suedia, Finlanda, iar în zona 3 fiind și România). Sigur, cei trei mari nori radioctivi înregistrați în România în perioada 1-6 mai 1986 au contaminat, prin precipitații și depuneri uscate, și mediul (sol, ape de suprafață, biosferă) din țara noastră.

 

Tot datorită (în cazurile norocoase) / din cauza (pentru celelalte județe) vântului, în România a fost mai afectată pe suprafețe mari în Oltenia, Banat, nord-estul Moldovei, centrul şi nordul Munteniei. Simplificat, România a fost afectată, dar nu foarte puternic (sigur, orice concentrație peste limită este dăunătoare organismului uman, florei, faunei, solului și apelor, dar de exemplu, în solul necultivat/sălbatic aceasta a crescut de circa 3 ori față de limita maximă, comparativ cu creșterile de zeci și chiar sute de ori în țările puternic afectate).

 

De asemenea, în unele zone (Gorj, Toaca-Ceahlău, Târgu Mureş, Gheorghieni, Parâng) concentrațiile de Cesiu-137 în solul sălbatic uscat au ajuns la valori maxime de peste 2.000 becquereli de radiaţie pe kilogram. Datorită circulației curenților de aer contaminați, Maramureșul a fost în zona românească cu expunere redusă la radiații (alături de Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Brașov, Harghita) – a nu se înțelege că a fost ferită, ci că a fost contaminat/radiat mai puțin decât alte județe din țară.

 

Cei mai în vârstă își reamintesc că în acea perioadă (1986), din cauza contaminării vegetației cultivate prin absorbția radionuclizilor din sol, a fost restricționat consumul de lapte și derivate din lapte (în laptele de oaie s-au înregistrat valori mari de Iod-131, produs prin fisiunea uraniului, iar în laptele și brânza de vacă s-au înregistrat creșteri peste limita admisă a Cesiului-137 – precizare: iod-131 este utilizat, la valori scăzute, în iodoterapie). Abia după anul 2000 concentrațiile de Iod-131 și Cesiu-137 din lapte au ajuns la valorile din 1985 (adică dinaintea exploziei reactorului nuclear de la Cernobîl).

 

Acestea fiind explicate, să revenim la ciupercile sălbatice.

 

Ciupercile sălbatice, contaminate

 

Ce spune recentul raport german? În principal, că aproximativ 95% dintre probele de ciuperci sălbatice colectate în ultimii 6 ani în Germania (cu precădere în partea sudică) prezintă un nivel de contaminare radioactivă, acesta nedepăşind însă limitele legale (de 600 becquereli de radiaţie pe kilogram). Raportul mai explică și de ce materialul radioactiv se mai regăsește, “la 35 de ani după”, în ciupercile sălbatice: ecosistemele pădurilor au reciclat eficient substanţele nutritive, ciupercile sălbatice prezentând contaminare pentru o perioadă mult mai mare comparativ cu alte produse agricole.

 

În lipsa unor rapoarte cu conținut public explicit în privința gradului de contaminare al zonei Maramureșului în urma exploziei reactorului de la Cernobîl, când tone de deşeuri nucleare au fost aruncate în atmosferă răspândind radioactivitate în zone extinse ale continentului şi provocând o creştere a numărului de cazuri de cancer în regiunea limitrofă, am analizat dacă recentul raport german ar trebui să constituie un factor de îngrijorare și pentru culegătorii și consumatorii de ciuperci sălbatice provenite din zona județului nostru.

 

După explozia reactorului de la Cernobîl, vegetaţia spontană (și cea din feritul Maramureș) a fost contaminată prin depunerea particulelor fine încărcate radioactiv și a prezentat valori medii destul de ridicate ale Cesiului-137 (spre 1000 becquereli de radiaţie pe kilogram – adică aproape dublu față de limita admisă). După 1990 valorile radionuclizilor din sol s-au apropiat de valorile anterioare accidentului. Deși acești radionuclizi (în mare parte Cesiu-137, Cesiu-134, Stronțiu-90) au fost puţin transferaţi din sol în plante, au fost totuşi decelaţi în alimente mulţi ani după accident.

 

Astăzi, majoritatea produselor alimentare sunt sigure din acest punct de vedere. Totuși, la fructele de pădure, ciuperci spontane și animale sălbatice (vânat) se mai menţin valori foarte scăzute de Cesiu-137. Nu îngrijorătoare, însă, mult sub limita legală admisă. Oricum, în afara celor trei state puternic contaminate radioactiv (Belarus, Ucraina și estul Rusiei), celelalte state europene contaminate după accident nu au raportat efecte biologice asupra populației.

 

Pentru cei care au nevoie și de o concluzie: ciupercile din flora spontană a Maramureșului pot conține radionuclizi, însă cu valori (foarte) mult sub limitele de siguranță pentru sănătatea umană. Se pot consuma în siguranță (cele comestibile, desigur).

 

Cătălin VISCHI



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here