INVESTIGAȚIE – Implicarea unei firme de telecomunicații în proiectul de 21 milioane de lei al… platformelelor îngropate pentru deșeuri din Baia Mare

1
3411

ÎN INTERESUL PUBLIC. Scrierea de față desecretizează un contract (care, conform legii, ar fi trebuit să fie public, dar nu e) pentru a vă prezenta în exclusivitate o afacere de 21 milioane de lei, în care s-a implicat o mare firmă de telecomunicații, respectiv Telekom România Communications SA (fostul Romtelecom), controlată acum de Orange România SA. Contractul prevede producerea și montarea în Baia Mare a 200 de platforme îngropate pentru colectarea selectivă a deșeurilor.

 

Cum și de ce (pentru cât, am precizat) s-a implicat unul dintre liderii pieței românești de servicii telecom fixe în edificarea unor… platforme pentru deșeuri? Asta vă spune prezenta scriere.

 

Una dintre puținele povești care se concretizează

 

În 2014, primarul Băii Mari, Cătălin Cherecheș, anunța public: „Cel târziu din anul 2017 tot ceea ce înseamnă platforme de colectare a deşeurilor din oraş, vor deveni platforme îngropate”. În 2017, în Baia Mare nu exista nicio platformă îngropată pentru depozitarea selectivă a deșeurilor.

 

În precampania electorală din anul 2020, primarul Cherecheș anunța același lucru pentru electoratul care n-a mai prins rețete compensate de lecitină: “Cele 200 de platforme îngropate pentru colectarea selectivă a deșeurilor din Baia Mare vor fi gata până la sfârșitul lunii octombrie 2021” (n.red., pentru că alegerile au fost în septembrie 2020, dacă erau în noiembrie, spunea că vor fi gata până în decembrie). Alegerile au trecut, scopul a fost atins (Cherecheș reales la al treilea congres local), platformele nicăieri.

 

Pe calendarul nostru e anul 2021 și în Baia Mare nu există nicio platformă îngropată pentru depozitarea selectivă a deșeurilor. Sigur, nu au fost montate nici în 2017, nici până la finalul toamnei anului 2020, însă asta nu este o problemă în Baia Mare. Deja băimărenii (care vor plăti această investiție din pușculița orașului), sunt obișnuți cu termenele fantasmagorice enunțate de edil și niciodată respectate.

 

Pentru că, de regulă, în Baia Mare nu se face nicio mare investiție anunțată, adică nu se face NIMIC din ce spune edilul că se face (lumea păstrătoare de rațiune face deja bancuri cu Cel mai mare aquapark din Transilvania, sau cu Cel mai mare parc industrial din Europa de Est). Însă în acest caz avem o veste bună: platformele îngropate pentru colectarea deșeurilor (care sunt de mult timp o normalitate în lumea civilizată) se fac.

 

Nu în 2017, nici în 2020, ci treptat, începând de acum și până în 2023. Însă ce-s 6 ani încolo-încoace? Bine că se fac. În Baia Mare s-au eliberat deja autorizațiile construire (ultimul act obligatoriu înainte de începerea efectivă a construirii) pentru primele 16 platforme îngropate pentru colectarea selectivă a deșeurilor. Acestea vor fi amplasate pe străzile: Victoriei (5 platforme), Cosmonauților (3 platforme), Serelor (3 platforme), George Coșbuc (2 platforme), Gheorghe Marinescu, Munteniei și Progresului (câte o platformă).

 

Valoarea totală investită înscrisă în actul administrativ este de peste 5 milioane de lei (exact: 5.046.532,86 lei). Suma este mai puțin decât jumătate din valoarea reală (am mai explicat că declararea inițială a unei valori reduse a investiției este o ilegalitate de mult perpetuată și niciodată sancționată și se face pentru a se plăti o taxă mai mică la eliberarea autorizației de construire, urmând ca valoarea reală să fie înregistrată la finalizarea lucrării, când se achită completarea taxei – și în acest caz se cunoaște exact valoarea celor 16 platforme, pentru că lucrarea a fost adjudecată la o licitație publică).

 

Desecretizarea contractului ținut la secret

 

Deși acest contract, semnat în urma unei licitații publice de administrația publică locală, prin primarul Cătălin Cherecheș, și firma desemnată câștigătoare a licitației ar trebui, conform legii, să fie public, nu e. Nici asta nu e nicio problemă/surpriză în orașul în care „O mână spală pe alta / Toți trăim aici, împreună”, așa că face cuvenita corecție.

 

Cine a câștigat licitația secretizată? O firmă de… telecomunicații. Respectiv, Telekom România Communications, societate controlată inițial de grupul grec OTE International Investments Limited, care deține 54,01% din firmă, restul de aproape 46% fiind deținut de statul român, prin Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. În acest moment, Telekom România Communications este sub controlul Orange România SA, care a achiziționat în vara acestui an participațiunea firmei OTE International Investments Limited.

 

Sigur, achiziția n-are nimic cu platformele îngropate pentru colectarea deșeurilor din Baia Mare, ci a fost făcută pentru dobândirea controlului pe piața de telefonie fixă și pentru 30% din Telekom România Mobile Communications (fostul Cosmote), procent deținut de Telekom România Communications. Nu a ieșit pasiența cu intromisiunea și în firma de telefonie mobilă, pentru că Comisia Europeană a condiționat tranzacția de cedarea de către Orange a participației în fostul Cosmote, pe considerent de anti-concurențialitate. Așa că grecii vor scoate din buzunar 60 de milioane de euro pentru a plăti cele 30 de procente din firma de telefonie mobilă.

 

Să revenim la interesul Telekom România Communications în platformele de deșeuri din Baia Mare. Deși e mai puțin cunoscut public, Telekom nu înseamnă doar telecomunicații, firma dezvoltând, printre altele, o soluţie inteligentă de… colectare a deşeurilor (a prezentat-o în toamna anului 2016, la București și a implementat-o în Croația). Această tehnologie, numită EcoMobile, se bazează pe o soluţie de tip Machine-to-Machine și are ca principal obiectiv reducerea costurilor și asigurarea transparenței pentru procesul de colectare a deșeurilor.

 

Mai exact, containerele pentru deşeuri (în cazul platformelor din Baia Mare vor fi câte 4 containere de 1.100 de litri/platformă) sunt echipate cu scanere de tip RFID, iar mașinile de colectare sunt dotate cu niște senzori (instalați în spatele autovehiculelor). Scanerele de pe containere transmit mașinilor de gunoi informații despre gradul de încărcare cu deșeuri a containerului, de unde acestea sunt transferate în baza de date a sistemului de planificare a resurselor, fapt care dă posibilitatea colectorului de a interveni când este nevoie (adică mașina este trimisă când este containerul plin, ceea ce maximizează eficiența sistemului).

 

Telekom România Communications a câștigat licitația cu suma de 21.085.933 lei (adică 17.719.272 lei + TVA). Surse din sistem susțin că Telekom a câștigat pentru că a oferit o garanție care depășea de 4 ori minimum admis (respectiv, 20 de ani, „ceea ce e o nebunie economică”), fapt care i-a adus puncte semnificative în decizia finală (contractul a fost adjudecat pe criteriul Cel mai bun raport calitate-preț, unde prețul a avut o pondere de 80%, iar garanția oferită, 20%).

 

Surse informate din sistem susțin că nu Telekom se va ocupa de livrarea containerelor, ci un subcontractor – una dintre subsidiarele grupului de firme de salubritate Iridex SA București -, firma de telecomunicații păstrându-și atributul pentru dotările la care se pricepe (camere video, cititoare de cartele – locatarii vor intra cu cartele pentru a arunca gunoiul, pe care le primesc dacă și-au plătit taxa pentru colectarea deșeurilor -, eventual obţinerea avizelor, acordurilor şi  autorizaţiilor necesare pentru montarea platformelor îngropat şi punerea în funcţiune a acestora).

 

Este posibil, însă, ca Telekom să introducă pe platformele de colectare din Baia Mare și tehnologia pe care au brevetat-o – mă gândesc că la alți bani, dar astea deja sunt detalii și pot constitui, de fapt, adevăratul motiv care explică implicarea firmei de telcomunicații într-un domeniu cu care, aparent, n-are nicio legătură. Și dacă am pomenit cuvântul magic, “bani”, să rămânem la acest subiect pentru o analiză comparativă.

 

O comparației: este scump, sau ieftin?

 

Baia Mare a achiziționat cele 200 de platforme de deșeuri la suma de aproximativ 21 milioane de lei (fără TVA, suma este echivalentul a 3,75 milioane de euro, adică 18.700 de euro/platformă îngropată). Doar 72% din sumă este prevăzută pentru execuția și livrarea platformelor, restul de 28% este alocată pentru instalarea acestora, precum și obținerea documentelor necesare pentru punerea în funcțiune, respectiv avize, acorduri şi autorizaţii.

 

Surse informate 2mnews au precizat că prețul de 18.700 de euro/platformă îngropată este determinat de un calcul făcut de operatorul de salubrizare Drusal în urmă cu un an și prevede celule îngropate de ultimă generație, cu senzori, celule fotovoltaice etc. (care ar costa aproximativ 15.000 euro/platformă îngropată), plus costuri adiacente proiectului.

 

În urmă cu 2 ani (30 august 2019), municipalitatea din Cluj-Napoca a finalizat un demers similar: achiziția a 200 de platforme îngropate pentru deșeuri. Licitația a fost câștigată firma Megatitan SRL din Beclean la prețul de 8.843.400 lei – atunci, echivalentul a 1.869.878 euro, adică 9.350 euro/platformă.

 

La 2 ani de la acest demers, municipalitatea din Baia Mare face unul similar, însă la valori financiare mult mai mari, respectiv investiția este de 18 milioane de lei, echivalentul a 3.652.745 euro, adică 18.263 euro/platformă. Un preț mai mult decât dublu.

 

Sigur, ni s-a recitat că aceaste platforme vor fi dotate cu senzor (celule fotovoltaice) și că acest preț include montare, livrare, instalare, avize, acorduri, autorizaţii şi toate lucrările aferente (însă acestea sunt incluse și în lucrarea făcută la Cluj-Napoca).

 

Platformele vor avea o cuvă din beton armat și o structură metalică prevăzută cu sistem hidraulic în care se amplasează câte 4 containere de câte 1.000/1.100 litri pentru colectarea deșeurilor (ca și acum: deșeuri menajere/umede/biodegradabile, hârtie/carton, plastic/metal și sticlă). Adâncimea platformelor este, de regulă, de 2 metri.

 

Pe lângă cele 200 de platforme îngropate, în Baia Mare se vor mai construi, de către Consiliul Județean, încă 80, acestea fiind cuprinse în Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) Maramureş.

 

Cătălin VISCHI



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.

1 COMENTARIU

  1. Nimic nou sub soare… Supraevaluarea costului produsului plătit firmei respective, iar
    COMISIONUL (șpagă) va fi pe măsură pt cel care trage sforile și e de acord cu aceste preturi… Ca doar fraierii de băimăreni vor plăti, iar Cherecheș mai pune deoparte pt el, pt zilele negre ce pot veni după pronunțare judecătorilor în dosarele pe care le are. Pușcăria merita făcută pt furtul a sumelor de milioane de euro. Că despre asta e vorba.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here