EXPROPRIERE & MINCIUNI & DATORII. Municipalitatea Băii Mari a anunțat recuperarea “de îndată” în patrimoniul orașului Hotelul Minerul din Baia Mare, prin exproprierea actualilor proprietari, plătind peste 2 milioane de euro (exact: 9.514.300 lei). Scrierea de față demonstrează, însă, că sursa financiară din care urmează să se achite despăgubirile expropriaților (un credit bancar) nu poate fi accesată de administrația urbei decât în anul… 2021.
N-au făcut nimic
În urma unei complexe investigații jurnalistice, întreprinsă în 2011, autorul acestei scrieri a produs probe fizice indubitabile, constând în documente oficiale ale instituțiilor statului român descoperite în arhivele naționale și în arhivele cadastrale, că imobilul în cauză – edificat în anul 1874 și reconstruit în totalitate în anul 1905 (după ce a fost mistuit de un incendiu) – a fost mereu în patrimoniul urbei, inclusiv în perioada naționalizării din timpul regimului comunist, fiind vândut ilegal și abuziv, în 4 martie 1998, de o instituție a statului român (FPS).
Niciunul dintre cei doi care au controlat/controlează administrația orașului – primarii Cristian Anghel și Cătălin Cherecheș – nu au întreprins NICIUN demers oficial pentru a recupera imobilul fără plată, așa cum este normal și legal, acesta fiind înstrăinat în urma unei ilegalități în fața căreia cei în drept au îndeplinit rolul de spectatori nepăsători.
Nici nu mai contează analiza suspiciunii financiare a tranzacției, cumpărătorul – Curitiba Invest Establishment, firmă înregistrată în paradisul fiscal din Lichtenstein și controlată pe atunci de Uri Markuse, un cetățean de origine israeliană -, achitând o sumă subevaluată de cel puțin 16 ori față de valoarea demonstrată a clădirii.
Totuși, pentru cei interesați, o subliniere: în 4 martie 1998, firma lui Markuse a plătit către FPS (niciun ban nu a intrat în bugetul orașului care deținea proprietatea) suma de 351.000 de dolari, în contextul în care complexul a costat 92.728 de forinți și 72 de creițari, în 1874 suma echivalând cu 1 milion de dolari, într-o vreme în care moneda de 1 dolar era din aur. Practic, prețul achitat de orașul Baia Mare pentru edificarea clădirii era, conform cotațiilor bursei din New York din anul 1874, echivalentul a 120 de kilograme de aur de 24 de karate, cantitate de aur care astăzi valorează aproximativ 6 milioane de dolari.
În 2012, municipalitatea a intrat în posesia cinematografului de la parterul clădirii (fosta sală de bal din perioada interbelică), iar acum a anunțat demararea procedurilor pentru declararea utilității publice în vederea exproprierii celorlalte spații, “pentru realizarea unor lucrări de interes public” (edificarea Centrului Administrativ și Socio-Cultural al municipiului). Pentru a recupera ceea ce e al orașului, vor plăti peste 9,5 milioane de lei (în fapt, mai mult, pentru că banii vor fi luați dintr-un credit bancar, implicit sunt purtători de dobânzi și taxe).
Primele două minciuni publice
Conform ultimei hotărâri a Consiliului Local Baia Mare referitoare la exproprierea spațiilor din Complexul Hotel-Restaurant Minerul, care datează de la finalul lunii august 2019, s-a aprobat atât realizarea operațiunilor în vederea exproprierii, cât și alocarea din bugetul local a sumei de 9.514.300 lei (reprezentând despăgubiri și alte sume necesare pentru punerea în aplicare a hotărârii), lista titularilor spațiilor și sumele pentru despăgubirile aferente exproprierii. Evident, primarul Cherecheș a fost împuternicit să semneze toate documentele aferente exproprierii.
În contextul în care orașul are datorii foarte mari la furnizorii de lucrări și servicii, unele dintre acestea având și sentințe definitive ale instanțelor de judecată, am intenționat să nu lăsăm retorică întrebarea: de unde scoate Cherecheș 9,5 milioane de lei pentru această expropriere masivă și anunțată ca fiind iminentă?
Conform consilierilor locali, despăgubirile vor fi plătite din bugetul local, după ce acesta va fi infuzat cu banii din ultimul credit bancar, de peste 16 milioane de euro (76 de milioane de lei), contractat în vara acestui an. Așa li s-a spus. Aceasta e prima minciună. Deci, 9,5 milioane de lei pentru exproprierea Hotelului Minerul vor fi plătiți din credit – adică orașul s-a împrumutat pentru a răscumpăra o clădire care i-a aparținut mereu (știu, pare un non-sens, dar realitatea băimăreană demonstrează că se poate și chiar se întâmplă).
Aici, însă, este o problemă… Să ne întoarcem în timp, nu mult, doar până în decembrie 2018, când într-o ședință extraordinară, consilierii locali au fost convinși de primarul Cherecheș (într-un discurs-fluviu de peste o jumătate de oră) să aprobe creditul bancar de 76 de milioane de lei pentru că “orașul are un grad de îndatorare de doar 5%” (maximul admis de lege este de 30%) și „după ce se accesează noul credit va ajunge la un grad de îndatorare 15%”. Adică, primarul e doctor în economie, deci se pricepe. Din banii respectivi este prevăzut a se achiziționa și Hotelul Minerul, a mai zis Cherecheș.
Numai că primarul Cherecheș i-a mințit pe consilierii locali (scrierea prezintă și dovada în acest sens). Aceasta este a doua minciună. La finalul anului 2018, gradul de îndatorare al Băii Mari nu era de 5%, cât zicea Cherecheș, ci era de… 11,29% (dovada, foto 2 Galeria Foto). În fine, mințiți și aerieni, consilierii locali au votat “pentru” și au început demersurile pentru aprobarea și accesarea creditului de 76 de milioane de lei.
Să oferim argumente pentru prima minciună. În 12 iunie 2019, Comisia de Autorizare a Împrumuturilor Locale aprobă (prin Hotărârea nr. 5766/2019) ca municipiul Baia Mare să acceseze un împrumut bancar de 76 de milioane de lei “pentru relizarea unor investiții publice de interes local”.
În respectiva hotărâre se subliniază expres, la articolul 2, și modul în care se vor face tragerile din respectivul împrumut: 6.919.179,49 lei în anul 2020 și 69.080.820,51 lei în anul 2021. Să recapitulăm: despăgubirile exproprierii proprietarilor Hotel Minerul sunt aprobate în cuantum de 9.514.300 lei, în acest an Primăria nu are aprobat să tragă din credit niciun leu, anul viitor poate să tragă maximum 6,9 milioane de lei… Cum plătește 9,5 milioane de lei? Abia în anul 2021 poate să tragă grosul din credit, respectiv 69 de milioane de lei (dovada, foto 1 din Galeria Foto).
A treia minciună publică
Imediat după avizul favorabil al Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor locale, Cherecheș convoacă o nouă extraordinară, tot în iunie 2019 și le spune consilierilor că trebuie să voteze repede-repejor oferta CEC Bank pentru creditul de 76 de milioane de lei, care expiră în 18 iunie.
Ca argument suprem, Cherecheș le spune consilierilor că “după accesarea acestui credit, gradul de îndatorare al orașului va fi de circa 7%, cel mai mic dintre municipiile reşedinţă de judeţ din România”. Cherecheș, primar, doctor în economie, cinstit, trup și suflet pentru oraș, știți, nu mai reluăm… Dar în decembrie 2018 (vă amintiți?), cu o jumătate de an în urmă, le-a spus, acelorași consilieri locali că gradul de îndatorare va fi de 15%… În fine, nu ne-ncurcăm în 8 procente, nici în infracțiunea de inducere în eroare a aleșilor băimărenilor în forul deliberativ…
Aleșii, timizi, votează. Nimeni nu-ntreabă nimic, nimeni nu știe nimic. În fapt, Cherecheș mințea din nou consilierii locali, inducându-i în eroare doar pentru ca aceștia să aprobe pe repede înainte creditul bancar: în acel moment, înainte de a fi accesat creditul nu era nici de 5% (cât le-a spus Cherecheș în decembrie 2018), nici de 7% (cât le-a spus în iunie 2019), ci de… 10,73% – conform unui document economico-financiar (Anexa 1.3 Situația privind calculul de îndatorare al bugetului local al UAT Municipiul Baia Mare la 31 martie 2019), dovada: foto 3 din Galeria Foto.
Dar creditul de 76 de milioane de lei (care grevează bugetul orașului până în 17 iunie 2039!) a fost aprobat și de CL, iar CEC Bank a cerut garanții de plată o ipotecă asupra veniturilor Primăriei Baia Mare și o ipotecă asupra conturilor curente pe care Primăria le are la CEC Bank. Ceea ce s-a efectuat.
Cât de dator e orașul
Să calculăm… La 31 iulie 2019, municipiul Baia Mare avea accesate patru credite bancare (două la BCR și două la CEC) și era garant pentru un alt credit bancar (cel luat în 2007 de Vital, operatorul de apă-canal, de 12 milioane de euro pentru finanțarea unor proiecte europene de modernizare a rețelei). Ne concentrăm doar asupra celor patru credite exclusiv plătite din bugetul orașului.
Creditul din… 2005, este cel mai maturat. Luat de la BCR (pe vremea primarului Cristian Anghel), în cuantum de 50 de milioane de lei, trebuie achitat până în 18 mai 2023. Banii au fost cheltuiți până în decembrie 2007. Din acest credit au mai rămas de plătit 13,15 milioane de lei.
Creditul din 2009. Luat de la BCR (în mandatul primarului Cristian Anghel), în cuantum de 11,5 milioane de lei, trebuie achitat până în 30 noiembrie 2019. Banii au fost cheltuiți până în noiembrie 2011. Din acest credit au mai rămas de plătit aproape o jumătate de milion de lei (exact: 476.550,13 lei).
Creditul din 2013. Luat de la CEC Bank (în mandatul primarului Cătălin Cherecheș), în cuantum de 96,4 milioane de lei, trebuie achitat până în 28 iulie 2028. Banii au fost cheltuiți până în decembrie 2017. Din acest credit au mai rămas de plătit aproape 68,5 milioane de lei (exact: 68.479.780,57 lei).
Creditul din 2019. Luat de la CEC Bank (în mandatul primarului Cătălin Cherecheș), în cunatum de 76 de milioane de lei, trebuie achitat până în 17 iunie 2039. Banii nu au fost trași. Conform Ministerului de Finanțe, municipalității i s-a aprobat să tragă
Să conchidem: cu tot cu cei 76 de milioane de lei împrumutați recent, orașul este dator la bănci cu peste 158 de milioane de lei (exact: 158.106.330,7 lei, echivalentul a peste 33,4 milioane de euro). Cam așa stăm… doar să știți.
Cătălin VISCHI
ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.
