EXCLUSIV. Fostul producător de aur Phoenix Baia Mare, ulterior denumit Cuprom Baia Mare, era entitatea care deținea pentru România dreptul de poanson, adică de certificare a calității aurului.
 Lingourile de aur turnate la Combinatul Phoenix erau certificate de organismul care reglementează piața metalelor prețioase la nivel mondial (London Bullion Market Association) ca respectând standardele internaționale, fiind poansonate “Good delivery” (Bun de livrare/comercializare), unicul certificat mondial care permite accesul pe piața aurului – istoria bulevardieră consemnează fals că poansonul era deținut de BNR, deși această informație a fost infirmată până și de conducerea BNR. |
Ce însemna pentru un producător de aur să dețină poansonul insternațional? Când un lingou de aur are poansonul “Good delivery”, achizitorul are încredere deplină în respectarea standardelor de calitate și greutate – acesta nu mai este analizat, nici măcar cântărit. Phoenix, care producea lunar circa o tonă de aur și 10 tone de argint în lingouri, a cunoscut tristul și clasicul drum al majorității covârșitoare a marilor coloși industriali ai României comuniste: privatizarea prin fraudă și falimentarea voluntară.
Istoria Phoenix: 1908-2022
| Deschis de frații industriași Oscar și Arthur Weiser ca fabrică de acid sulfuric, Phoenix a fost inaugurat în 1908, în Ferneziu (astăzi cartier al Băii Mari), pe un teren concesionat de la statul maghiar. Fabrica de acid sulfuric Phoenix a produs ulterior și piatră vânătă, piatră acră, sare amară, sulfat de aluminiu, acid acetic (pentru prepararea oțetului). |
În 1925, frații Weiser au cumpărat la licitație, cu 3 milioane de lei, Fabrica de Sticlă „Rényi”, situată pe un teren de circa 45 de hectare din Baia Mare, locul actualului fost combinat, au construit o centrală electrică, birouri și hale industriale pe care le-au dotat cu instalații, extinzându-și domeniul și alte produse chimice (se producea și acid sulfuric contact, acid clorsulfonic, bioxid de sulf).
În ’41 a fost naționalizată de statul maghiar, iar în ’46 de statul comunist român. A avut o mulțime de denumiri de-a lungul timpului, însă localnicii i-au spus mereu Phoenix, așa cum au denumit-o întemeietorii ei, frații Weiser. Era singurul producător din România de cupru electrolitic, plumb acumulator, laminate de plumb, oxizi de plumb, sulfură de sodiu, sulfat de fier, tiosulfat de sodiu, sulfat de sodiu cristalizat, fozocrezol, seleniu, telur. Și desigur, singurul producător de aur care deținea poansonul internațional.
În anul 1991, Phoenix devine societate de acțiuni, cumulează datorii și în anul 1999 este privatizată de statul român, care vinde participația majoritară (70%) unei firme din Marea Britanie, Allied Deals, controlată de frații indieni Narendra și Virendra Rastogi. Indienii au plătit, la mișto 111.111 dolari (USD), angajându-se să investească 37 de milioane de dolari în modernizare.
N-au făcut nimic, pentru că li s-a permis, iar în 2002, după ce britanicii i-au arestat pe indieni în urma unei excrocherii prin care au prejudiciat peste 20 de bănci internaționale, s-a declarat falimentul firmei indienilor și statul a revenit în posesia combinatului din Baia Mare. Tot în 2002, Phoenix a pierdut (i-a fost retras) poansonul și a fost scoasă de pe lista producătorilor de aur de încredere („Good delivery”).
AVAB a vândut din nou Combinatul Phoenix către doi bancheri, pe atunci vicepresedinți la Citibank România: Horia Pitulea și Horia Simu. Prețul de vânzare al combinatului din Baia Mare + Elcond Zalău, circa 3,6 milioane de dolari. Noua denumire: Cuprom. În 2009, Cuprom intră în insolvență, proprietarii sunt arestați, condamnați, iar lichidatorul judiciar BDO Business Restructuring SPRL al companiei Cuprom SA, declarată în faliment în 2015, anunță vânzarea platformei industriale. Nu o cumpără nimeni.
Phoenix, astăzi
Până la urmă, în urma unor compensări între creanțele mai multor bănci creditoare a Cupromului lui Simu, fosta plaformă industrială a Combinatului Cuprom (fost Phoenix) Baia Mare ajunge proprietatea Piraeus Bank (prin Piraeus Leasing), care reușește să o vândă în 2018 către două firme, ambele înregistrate în București: Steinhardt Development SRL (controlată de omul de afaceri brașovean Cristian Costel Eftinca, care deține circa 60% din suprafața totală) și Minero Remediation SRL (controlată de Daniel Cristian Boldor, originar din Șomcuta Mare – prin soția sa, Steliana Livia Boldor, care deține circa 40%).
În perioada de nefuncționare, fostul Phoenix/Cuprom a devenit un no mans land (tărâm al nimănui), deși oficial era păzit, fiind jefuit de tot ce n-a fost jefuit de indieni și bancheri. Clădirile au fost sparte pentru extragerea fierului beton din structurile de rezistență, multe prăbușindu-se, terenul a fost săpat în căutarea aurului și altor nemetale.
| Astăzi, firma Steinhardt are un proiect de edificare pe terenul pe care-l deține pe fosta platformă industrială Cuprom / Phoenix din Baia Mare a unui parc fotovoltaic întins pe o suprafață de circa 37 de hectare, proiectat pentru a dezvolta o putere de 25 MWh (echivalentul a 25.000 kilowați/oră) și dotat cu stații de încărcare a autovehiculelor electrice. Practic, va fi cel mai mare parc fotovoltaic din Maramureș. De asemenea, investiția, estimată la 65 de milioane de euro, include și amenajarea turistică a coșului de fum de 351,5 metri – este cel mai înalt coș de fum din România și al treilea din Europa, fiind a 6-a cea mai înaltă construcție industrială din beton din Europa și a 30-a cea mai înaltă construcție industrială de pe continent. |
Înainte de începerea proiectului, am considerat că meritați să știți cum arată acum Combinatul Phoenix/Cuprom (cu precizarea că prezența 2mnews în interior a fost autorizată).
Cătălin VISCHI
ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.
Imagini dezolante ,din păcate nu unice. Daca ne limităm numai la Maramureș sunt zeci de astfel de imagini. Fostele incinte apartinatoare exploatărilor miniere ,instalațiile de preparare aferente acestor exploatări și multe altele. Am pornit in 90′ cu sloganul ; ” nu ne vindem țara” , nu am vandut-o ,am distrus-o, am jefuit-o. Asa am știut să ne alegem conducătorii ,astea sunt urmările.
cum ati reusit sa mergeti pe teren?
Am cerut/primit acordul proprietarului.
La prima vista pare Cuprom-Alep. In toți acești ani, in comisiile de specialitate ale Parlamentului, in Guvernul României erau deputați și senatori, secretari de stat, directori și consilieri maramureșeni. Cu toții alesi prin vot liber. Unii… Așa cum au fost și prefecți, subprefecti, vicepreședinți și președinți de CJ. Cu toții mândri ca-s maramureșeni verzi, daci liberi, iubitori de tradiții…și vânzare de neam.