IMPORTANT – După plângerea penală depusă la DNA de cinstitul primar Cherecheș în speța lucrărilor de la Aeroportul Maramureș: ce e real, ce e fals și motivele manipulării publice

3
3457

LĂMURIRI. Decizia înfăptuirii acestei scrieri a fost generată de sesizarea lui Cătălin Cherecheș făcută la DNA și asumată  public prin care preacinstitul primar al Băii Mari susține că lucrările de modernizare a pistei Aeroportului Maramureș trebuiau oprite la 31 decembrie 2015, întrucât nu exista prevedere bugetară pentru finanțarea lucrărilor. Mai simplu spus, ăia care au răspuns de lucrări trebuiau să le oprească pentru că nu aveau finanțare, iar o lucrare publică nu poate fi executată fără buget, pentru că e o infracțiune penală.

 

Acțiunea primarului Cherecheș pornește de la un adevăr parțial, continuă cu o minciună și este voluntar manipulatoare. Acuzându-i de infracțiuni penale pe Gabriel Zetea, președintele Consiliului Județean (CJ) Maramureș, Dorin Buda (directorul general al Aeroportului), consilierii județeni (pe toți, inclusiv pe oamenii săi din Coaliție), Cherecheș vrea, de fapt, să se războiască un pic cu Zetea, pentru deranjul pe care acesta l-a provocat la Spitalul de Boli Infecțioase, cel condus până de curând de mama sa, iar acum e dirijat de „omul lui Zetea”, Mircea Ciocan.

 

Revenind la subiectul inițial al scrierii, după ce am exprimat motivația manipulării – care interesează mai puțin, dar care a fost consemnată tocmai pentru a cunoaște argumentul real al sesizării -, să vedem ce e real, ce e fals în afirmațiile sale. Bonus, o comparație cu investiția de la Aeroportul Satu Mare și alte detalii interesante, cu mențiunea că scrierea nu se bazează pe presupuneri, ci pe documente, surse extrem de informate și declarații publice. Lectură plăcută!

 

De ce a început și a fost finalizată lucrarea

 

Real e că, prin contractul de finanțare semnat la 13 noiembrie 2015, atât Aeroportul, cât și CJ Maramureș (care are în subordine această Regie) știau că li se vor deconta, de la UE, doar lucrările pe care apucă să le facă până în 31 decembrie 2015. Exista varianta să nu se apuce de lucrare, timpul fiind evident insuficient pentru finalizarea acesteia.

 

De ce au demarat totuși lucrarea? Pentru că altfel Aeroportul trebuia închis! Motivația: în urma ultimelor audituri ale Autorității Aeronautice, aeroportului maramureșean i s-a impus efectuarea unor lucrări în valoare de aproximativ 5 milioane de euro pentru a primi avizul necesar activității operaționale. Mai simplu: statul a inspectat jaful de pistă care dura de pe vremea lui Gheorghiu Dej și în care nu s-a investit niciodată nimic și a conchis că e periculos și că pentru a-l lăsa deschis sunt necesare lucrări obligatorii pentru siguranța infrastructurii aeroportuare (spuneam, 5 milioane de euro, în condițiile în care pista ar fi rămas la aceeași dimensiune, respectiv 1.800 de metri lungime și 30 de metri lățime).

 

Soluția pentru a mai avea aeroport funcțional vreodată în Maramureș a fost să se înceapă investiția, să se consume cât de mulți bani se poate din finanțarea UE, iar apoi, pe parcursul efectuării lucrării, să se găsească surse de finanțare (varianta principală luată în calcul era completarea din bugetul statului, acesta urmând să recupereze banii de la UE, prin sume acordate retroactiv, ca în cazul reabilitării drumurilor Baia Mare – Dej sau Baia Mare – Satu Mare, iar varianta secundară – un credit asumat de CJ Maramureș, ceea ce s-a și înfăptuit, fără însă a fi accesat tocmai pentru că a început implementarea primei variante).

 

Era viabilă varianta opririi lucrărilor în 31 decembrie 2015 (atunci când s-a oprit finanțarea UE)? Nu. Consecința nerealizării proiectului era imposibilitatea județului de a mai accesa fonduri europene pe o perioadă de cinci ani. Așadar, proiectul a fost finalizat, în principal datorită unui aspect prea puțin menționat public: contractul de execuție a fost făcut inteligent, constructorul asumându-și finalizarea lucrării din fonduri proprii, urmând ca decontările să se facă pe parcurs (deocamdată s-au plătit ceva mai mult de 15 milioane de lei, bani veniți din bugetul statului)

 

Cum va fi plătită lucrarea

 

Constructorul (Strabag) care a finalizat proiectul va fi plătit tot din bugetul de stat (Liviu Dragnea a promis că se vor aloca banii necesari la rectificarea din august – în acest sens a fost înaintat un memoriu din partea CJ și al Aeroportului). Mai mult, „pe lângă plata lucrărilor de modernizare, Aeroportul a solicitat să îi fie repartizate și sumele necesare pentru reluarea activității operaționale, respectiv pentru achiziția de echipamente și servicii în sumă de minim 21.144.000 lei (e vorba despre: o autospecială PSI , un degivror aeronave, o autofreză pentru zăpadă, două echipamente de deszăpezire cu perie și suflantă, servicii de paza perimetrală și control acces zonă de securitate, inclusiv echipamentele aferente necesare – sistem video de supraveghere indoor și outdoor, sistem control acces și echipamente patrulare)”, a declarat, pentru 2mnews, Dorin Buda, directorul general al Aeroportului.

 

De ce s-au cerut mai mulți bani, că poate nu ne mai dau nimic? „În acest moment, Aeroportul are o dotare tehnică și logistică corespunzătoare operării avioanelor de scurt curier (cu maxim 50 de pasageri), cele care sunt doar în dotarea companiei TAROM, iar solicitarea noastră vizează operarea cu aeronave cargo și mediu curier, cele cu o capacitate de îmbarcare de 180-200 pasageri aflate în flotele companiilor low-cost – pentru asta s-a modernizat pista. Să înțelegeți: de 30 de ani nu s-au mai făcut investiții în acest gen de echipamente! Avem o freză de zăpadă din 1974, scara de avion e din anul 1973, mașinile de pompieri sunt fabricate în 1988 și 1993, iar cele două utilaje pentru întreținerea pistei sunt unul din 1984, iar celălalt din 1988”, a mai explicat directorul Dorin Buda.

 

Să cârcotim: nu ne dă Dragnea nimic! Contraargumente: 1) lucrări de o importanță mult mai scăzută și cu un impact minor pentru comunitățile locale au fost finanțate de la bugetul de stat; 2) la discuțiile din luna mai, de la Guvern, când americanii de la UAC Europe și-au prezentat planurile de dezvoltare pe terenul achiziționat în imediata vecinătate a aeroportului, a participat și actualul prim-ministru Mihai Tudose (la acea vreme ministru al Economiei), astfel că acesta cunoaște personal situația aeroportului – de altfel, niciun aeroport din Europa nu s-a putut moderniza decât prin sume de bani alocate de la bugetul național (regional) sau din fonduri europene, nicio autoritate publică locală neavând capacitatea financiară de a susține asemenea investiții.

 

De ce n-au mai făcut cereri la UE să le finanțeze lucrarea și achizițiile necesare? Pentru că nici până azi nu a fost publicat Ghidul de finanțare pentru POIM ( Programul Operațional de Infrastructură Mare) pentru noul exercițiu financiar al Uniunii Eupropene 2014-2020.

 

“Aeroportul Maramureș îndeplinește toate criteriile de eligibilitate pentru a putea depune o nouă cerere de finanțare (adică, procedurile de achiziție publică au respectat toate criteriile impuse de Comisia Europeană și au fost verificate de toate autoritățile abilitate; aeroportul face parte din rețeaua TEN – T care trebuie să asigure interconectivitatea regiunilor din Europa; suntem cuprinși în Master-Planul de Transport avizat de UE ca aeroport regional etc.). Din cauza nepublicării Ghidului de finanțare, suntem în imposibilitatea de a depune cerere de finanțare, deși suntem pregătiți să o facem. Însă nu ține de noi, ci de alte instituții ale statului. Am putea depune cerere de finanțare și pentru extinderea terminalului de pasageri sau construcția unui terminal cargo, sau pentru dotarea cu echipamente de siguranță și securitate, cheltuieli ce sunt eligibile pe actualul exercițiu bugetar al UE, dar nu e publicat Ghidul”, a menționat Dorin Buda.

 

Ce mai avem de făcut

 

În afară de obținerea banilor pentru plata constructorului și achiziția utilajelor (pentru că dacă n-am investit nimic de 30 de ani, suntem obligați să o facem acum), pentru ca aeroportul să fie funcțional trebuie să montăm echipamentul care asigură aterizarea instrumentală de precizie la aterizare (ILS), acesta fiind, logic, demontat în perioada prelungirii și lățirii pistei. Producătorii acestui echipament sofisticat sunt compania italiană Thales, care vin în 1 august la Aeroportul Maramureș pentru a verifica dacă s-au realizat toate cerințele impuse de ei, printr-un proiect preliminar, pentru reamplasarea acestui echipament. Dacă totul e bine, italienii înmânează Aeroportului proiectul tehnic definitiv și echipamentul va fi  mutat pe noua poziție.

 

De ce stăm după italieni, ne explică tot directorul Dorin Buda: „Din păcate, nici aeroportul, nici ROMATSA nu are echipamente echivalente care să permită aterizarea aeronavelor în condiții de maximă siguranță și nici nu există posibilitatea de a instala echipamente provizorii. Deși în spațiul public se vorbește de prelungirea pistei cu 350 de metri, în fapt, după 50 de ani, am reconstruit un alt aeroport, cu alte caracteristici funcționale”.

 

O altă condiție de realizarea căreia depinde reluarea activității operaționale este proiectarea și aprobarea tuturor procedurilor instrumentale de aterizare și decolare (traseele în aer pe care trebuie să le urmeze avioanele). De asta răspunde firma statului numită ROMATSA. Aceasta a încheiat un contract în acest sens cu firma germană Air Sight, care lucrează pentru finalizarea contractului.

 

În fine, ultima condiție pentru reluarea activității operaționale este adoptarea unei Hotărâri de Guvern prin care să se aprobe transferul unei suprafețe de teren (de 1.200 m lungime și 10 m lățime), din domeniul public al statului și administrarea Aeroclubului României în domeniu public al județului Maramureș și administrarea Aeroportului. Terenul ăsta e necesar pentru montarea gardului împrejmuitor și executarea unui drum perimetral, precum și pentru montarea pe acel perimetru a sistemelor de control acces și supraveghere.

 

„Practic, perimetrul aeroportului va constitui frontiera externă a țării. Primele demersuri pentru această Hotărâre de Guvern le-am făcut în noiembrie 2015. Toată lumea este de acord, toate actele sunt în regulă, dar doar acum a intrat respectivul proiect pe circuitul de avizare la ministerele de resort (Justiție, Finanțe, Dezvoltare Regională etc.). Cred că în perioada imediat următoare vom rezolva și această problemă”, a precizat directorul general al Aeroportului.

 

Bonus: manipularea „Satu Mare a putut!”

 

Unii compară situația Aeroportului Maramureș cu cel din Satu Mare: „Ne-au luat-o înainte”, „Au fost mai operativi, serioși și profesioniști” etc. Numai că lucrările nu sunt nici pe departe similare, nici în privința complexității, nici a volumului lucrărilor efectuate.

 

Pista aeroportului din Satu Mare are 2.500 metri lungime și 60 de metri lățime de acum 40 de ani, așa că în județul vecin putea opera orice categorie de aeronave, fără nici un fel de restricții (au avut și curse Tarom București – Satu Mare – New York), la noi această redimensionare s-a făcut abia acum. În Satu Mare, lucrările au constat doar în așternerea unui strat de uzură de vreo 7 centimetri de asfalt pe o pistă existentă și în extinderea terminalului de pasageri. De asemenea, ei nu au trebuit să-și repoziționeze mijloacele de radionavigație și nici să-și proiecteze noi proceduri instrumentale de aterizare-decolare.

 

Bomba, pentru cârcotași, constă în sursa de finanțare. Dacă trebuie să-i invidiem pentru ceva pe sătmăreni, ar fi pentru solidaritatea politicienilor, a celor care ocupă funcții administrative importante, a parlamentarilor, a consilierilor județeni sau a primarilor. Lucrările la aeroportul din Satu Mare au demarat încă înainte de a semna contractul de finanțare europeană pentru că CJ Satu Mare a alocat din bugetul propriu 8 milioane lei (apoi au decontat și ei, ca și noi, din fonduri europene, lucrările realizate până la data de 31 decembrie 2015).

 

Însă pentru a finaliza investiția și a plăti lucrările executate, Aeroportul Satu Mare a accesat (în 2015 și 2016) două credite în cuantum de 40 milioane lei, garantate de CJ Satu Mare Și nimeni nu s-a opus, nimeni nu a comentat, nu s-a speculat politic de niciun partid, nu s-a spus că s-a ipotecat viitorul cetățenilor din județ etc. În schimb, în Maramureș nu există conferință de presă a vreunui partid politic din opoziție în care investiția să nu fie contestată, discutată și analizată părtinitor, bineînțeles pe fondul nemulțumirii maramureșenilor că încă nu pot zbura la prețuri rezonabile în țară și în străinătate.

 

Știu că nu vi s-au spus toate astea, de aceea am făcut-o, pentru că poate acum ați reușit să înțelegeți.

 

Cătălin VISCHI



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.

3 COMENTARII

  1. Păi pt aia nu-ți trebuie noi proceduri ci doar să comunici noii parametri pe aceleași proceduri. Romatsa se lipește întotdeauna când e de supt bani. Chiar dacă fără rost!

  2. Nu înțeleg de ce trebuie noi proceduri instrumentale de aterizare – decolare. S-au schimbat cumva coordonatele gps ale Aeroportului sau pur și simplu Romatsa vrea să tragă niște fonduri așa, aiurea, doar pt căare context favorabil.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here