DESCOPERIRI ARHEOLOGICE. În perioada 29 iunie – 11 iulie 2020, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie a desfășurat a doua campanie de cercetări arheologice la Sălnița, punctul Custura Cetățelei (comuna Vima Mică, jud. Maramureș). Localitatea, parte integrantă a Țării Chioarului, este situată în sudul județului Maramureș, în Defileul Lăpușului, fiind atestată pentru prima dată în anul 1566, însă istoria localității pare a fi mult mai veche.
Josef Kádár, în 1903, în monografia Szolnok Dobokavármegye monographiája, menţionează cu referire la aceste locuri: în 1864 „Dealu cseteczi, hegy, egykor vár” (Dealu ceteţii, munte, odinioară cetate), iar în 1898 toponimele „Csetecze” (Ceteţe) și „Cseteczele dealu” (Dealu Ceteţele). Locurile menţionate de Josef Kádár au fost investigate ulterior de István Ferenczi la finalul anilor ’60 ai secolului trecut.
Pe șaua de legătură dintre Custura Cetăţelei și Cetățea, cercetătorul clujean a descoperit câteva fragmente ceramice mărunte, cu pietricele de cuarț în compoziție, apreciate ca fiind preistorice, sugerând astfel, pentru prima dată, o locuire mai veche în zonă.
În decursul anului 2013, în lunile mai și iunie, membri ai Clubului de Speologie Montană Baia Mare (Ioan Pop, Viorel Coroianu, Leon Lazăr, Traian Minghiraș și Alexandru Mureșan), împreună cu Carol Kacsó (arheolog) și Zamfir Şomcutean (Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș) au vizitat zona, în vederea verificării informaţiei cu privire la existenţa unui zid din blocuri de piatră. Cu prilejul acestor cercetări s-a realizat și o hartă a Custurii Cetățelei, cu amplasarea zidului de piatră și a platformei și un profil al zidului.
În luna iulie a anului 2019 Muzeul Județean de Istorie și Arheologie a desfășurat prima campanie de săpături arheologice, în capătul estic al platoului, pe a doua terasă, într-o zonă neîmpădurită.
În anul 2020 s-au trasat și cercetat două suprafețe amplasate în sectorul estic al sitului arheologic în scopul aflării unor informații privind grosimea, dimensiunile și structura zidurilor, precum și a felului cum a fost amenajat terenul pentru ridicarea acestora. S-a stabilit că pentru ridicarea zidurilor terenul a fost curățat până la stânca nativă, peste care a fost așezat un strat de pietre amestecate cu nisip. În porțiunea unde zidul a fost înălțat s-a observat faptul că pietrele au fost prinse cu mortar.
Au fost descoperite materiale arheologice (fragmente ceramice, oase de animale, câteva piese și unelte din fier) aparținând Eneoliticului (cultura Coțofeni, 3.500-2.500 a.Chr.), Epoca Târzie a Bronzului (a doua jumătate a mileniului II a.Chr.) și perioadei medievale (sec. XIII-XIV p.Chr.).
Colectivul de cercetare a fost alcătuit din muzeografii Marius Ardeleanu, Dan Pop și Sorana Mișca, finanțarea necesară fiind asigurată din bugetul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș. Alături de echipa de cercetare, pe șantierul arheologic, au participat Vlad Murgu și Teodor Taloș (Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca), Vasile Papuc (Asociația Detecție Nord Maramureș), Dragoș Conțiu, Adrian Mărcuț (cercetători independenți) și Vlad Roman (ghid montan).
Șantierul arheologic a fost vizitat de Péter Szőcs (Muzeul Județean Satu Mare), specialist în arheologie medievală și de membri ai Clubului de Speologie Montana Baia Mare, unii dintre ei voluntari în cadrul cercetării arheologice: Traian Minghiraș, Tudor Tămaș, Maria Tămaș, Mara Tămaș, Mureșan Alexandru, Mureșan Ramona, Mureșan Andrei, Pandi Tamaș, Rist Iosif, Mihai Moisei, Pop Octavian, Mircea Rațiu și Alexandra Enea (Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Biologie și Geologie).
Având în vedere importanţa acestor descoperiri pentru istoria Maramureșului, echipa de cercetare de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș intenţionează să continue cercetările arheologice la Sălniţa – „Custura Cetăţelei” şi în anii următori, pentru dezvelirea unuia dintre cele mai importante situri arheologice, bogat în descoperiri, dar mai ales în ceea ce priveşte informaţiile privind condiţiile şi modul de locuire în zona râului Lăpuş în diverse epoci istorice.
* Informații: dr. Marius Ardeleanu, muzeograf
* Fotografii: M. Ardeleanu, D. Conțiu, V. Murgu și T. Taloș
2mnews
ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.
