FAPT – Administrația Maramureșului încheie un Memorandum secretizat cu OMV Petrom și Grupul de Politici Energetice pentru exploatarea resurselor geotermale

PROIECT MAJOR – MARAMUREȘ. Consiliul Județean (CJ) Maramureș va semna un Memorandum de cooperare pentru producția energiei electrice din exploatarea resurselor geotermale din Mireșu Mare cu trei entități: OMV Petrom SA, Grupul de Politici Energetice și Primăria Mireșu Mare. În fază incipientă, memorandumul are o durată de 2 ani, însă este prevăzută posibilitatea prelungirii sale cu acte adiționale.

 

Memorandumul subliniază respectarea legislației europene în materia concurenței, implicit secretizează “toate activitățile și acțiunile întreprinse” (“Părțile se angajează să păstreze stricta confidențialitate a acestui Memorandum, precum și a tuturor datelor, informațiilor şi documentelor prezente sau viitoare, verbale, vizuale, scrise sau pe suport electronic, pe care le dețin sau le vor deține cu privire la cealaltă Parte, în legătura cu Memorandumul încheiat și cu activitățile planificate care se vor desfășura în temeiul acestui Memorandum și rezultatele obținute”).

 

Sigur, aici, într-o normalitate aparentă, ar trebui să oprim scrierea în baza barajului informațional făcut la nivelul instituțiilor statului. La fel de evident pentru cititorii noștri, 2mnews nu-și limitează scrierile la nivelul declarativ oficial, ci, funcționând pe principiul “O informație cunoscută de 2 oameni nu este secretă decât scriptic, implicit poate intra în posesia noastră”, vă oferă și detaliile.

 

Detaliile exploatării apelor termale din Mireșu Mare

 

În urma prospecțiunilor făcute în vara anului trecut de specialiștii Facultății de Geologie și Geofizică a Universității București (cu un grant norvegian, pentru că pe noi nu ne interesează să finanțăm cercetări în privința filoanelor neexploatate și cu potențial energetic verde), în zona Mireșu Mare au fost identificate surse de energie geotermală eficiente economic pentru extracție. Respectiv, temperatura de zăcământ a fost estimată la 120-140 de grade Celsius, cea ce face ca temperatura apei la capul de erupție (adică la limita solului, la ieșirea din pământ) să fie de 90-110 grade Celsius.

 

Potențialul energetic geotermal pentru producerea de energie electrică din Mireșu Mare este unul cu mare eficiență economică (conform specialiștilor, exploatarea confortabilă economic a apei termale pentru producerea de energie impune ca la intrarea în centrala electrică temperatura apei termale să fie mai mare de 100 de grade Celsius, iar debitul de apă termală să fie mai mare de 200 m3/oră, respectiv cca 5.000 m3/zi).

 

În contextul acestor date preliminare și al intenției anunțate de OMV Petrom de a se implica activ în tranziția energetică, respectiv prin realizarea energiei cu ajutorul unor tehnologii verzi (cu emisii scăzute de carbon și din surse regenerabile), grupul austriac integrat de petrol, gaze și produse petrochimice vizează demararea forărilor

 

De altfel, într-un raport public privind strategia viitoare, OMV a precizat că vrea ca până în 2030 să își reducă producția de petrol cu aproximativ 30% și de gaze cu 15%, iar până în 2050 să le sisteze complet, urmând să investească circa 5 miliarde de euro în energia geotermală și captarea și stocarea carbonului (CCS), valorificând activele și capacitățile existente.

 

Se vizează ca până în 2030 producția OMV de energie geotermală urmează să ajungă până la 9 TWh (miliarde kWh) și afacerea CCS pentru a compensa emisiile absolute să ajungă la 5 milioane de tone de CO2 stocate pe an. De asemenea, OMV își va extinde și producția de energie solară și eoliană la cel puțin 1 TWh și va explora oportunitățile în soluțiile de stocare a gazului și a hidrogenului.

 

În acest context, Mireșu Mare este un obiectiv de investiție pentru OMV. Ce vrea să facă acolo și de ce se semnează acest Memorandum de cooperare? Pentru început se vor completa prospecțiunile, după care se vor face forările (o acțiune scumpă, se forează până spre 3.000 de metri), apoi centrala termoelectrică (prima centrală care produce energie din apa termală a intrat în funcțiune în anul 1904, la Lardarello – Italia). Investiția în acest proiect este estimată la sute de milioane de euro (depinde de rezultatul practic al forajelor).

 

Cât de serios vede OMV problema

 

În Austria, OMV este deja implicat în proiecte geotermale. Și acum, presupunând că intertitlul de mai sus este o întrebare, răspunsul este dat de oamenii pe care OMV i-a desemnat ca reprezentanți în acest Memorandum din Maramureș: Hans Christopher Veit – membru al Comitetului Executiv al Departamentului de Afaceri Publice, Alexandru Maximescu – vicepreşedinte Reglementare şi Afaceri Publice Corporative și Mădălin Apostol – manager al Departamentului de Proiecte Speciale, Reglementare şi Afaceri Publice Corporative. Să vedem cine sunt aceștia…

 

Christopher Veit (foto mic dreapta) este unul dintre oamenii-cheie ai OMV, el fiind specializat în ingineria petrolieră (la Universitatea Minieră din Leoben – unde este și acum membru al Consiliului Consultativ al Departamentului de Inginerie Petrolieră) și și-a început cariera la Schlumberger, ca inginer de investigaţii geofizice. Veit reprezintă OMV în mai multe Consilii de Supraveghere ale subsidiarelor sale și este vicepreședinte al OMV, responsabil direct de Explorare, Dezvoltare și Producție.

 

Alexandru Maximescu, acum vicepreşedinte pe partea de Reglementare şi Afaceri Publice Corporative, este specializat pe afaceri europene (absolvent al Facultății de Știinte Politice Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și al Institutului pentru Studii Politice de la Westfälische Wilhelms Universität din Münster), fost diplomat în MAI și cel mai tânăr membru din echipa de negociere a României la Bruxelles a dosarelor legate de securitate (printre care și aderarea României la Spațiul Schengen).

 

Mădălin Apostol, acum manager/director al Departamentului de Proiecte Speciale, Reglementare şi Afaceri Publice Corporative al OMV, este un economist (absolvent al Academiei de Studii Economice din București) specializat pe managementul energiei și respectarea standardelor de eficienţă, membru în Comitetul Național Român al Consiliul Mondial al Energiei (World Energy Council – cea mai mare organizație mondială cu activitate în domeniul energiei).

 

Răspunsul este: Serios.

 

Ceilelalte părți ale Memorandumului

 

Grupul de Politici Energetice va fi reprezentat de președintele Radu Dudău. Conf. univ. dr. Radu Dudău (foto mic dreapta) este consilierul ministrului Energiei și coordonează elaborarea Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050 (și în 2014 a fost membru al consiliului consultativ de elaborare a Strategiei Energetice). Este absolvent facultăților de Fizică (1993) și de Filosofie (1996) ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, doctor în filosofie al Universității din Konstanz – Germania (2002) și doctor în științe politice/relații internaționale al SNSPA (2013).

 

În 2014, a co-fondat și a devenit director al Energy Policy Group (Grupul de Politici Energetice), think-tank specializat în politici energetice și strategie energetică. Aria sa de cercetare cuprinde politica internațională a energiei, geopolitica resurselor naturale și analiza strategică în domeniul energiei.

 

Entitățile administrative din Maramureș vor fi reprezentate de conducătorii acestora, respectiv de Ionel Bogdan (președintele Consiliului Județean) și Ioan Mătieș (primarul comunei Mireșu Mare). În 11 martie 2022, a avut o întâlnire (on-line) cu toate părțile implicate în acest proiect (Consiliul Județean, OMV, Primăria Mireșu Mare și Grupul de Politici Energetice) care a avut ca subiect oportunităţile de investiţii în Maramureș pentru producerea energiei electrice din resurse geotermale şi panouri fotovoltaice.

 

Despre energia geotermală

Energia geotermală este căldura emisă de nucleul planetei, de obicei transferată în ape subterane, care în anumite zone (rare) iese în mod natural la suprafață sau poate fi extrasă printr-o sondă. Geotermia este o formă relativ inepuizabilă de energie regenerabilă, cu aproape zero emisii de CO2 în comparație cu energia obținută din cărbune, petrol sau gaz. Este extrem de eficientă și folosește cu până la 50% mai puțină energie electrică decât sistemele convenționale de căldură cu pompaj.   Săparea unui puț reprezintă unul dintre principalele costuri în geotermie. UE susține sectorul de geotermie ca parte a Acordului Verde, iar un studiu realizat pentru Comisia Europeană sugerează că Europa are a 4-a cea mai ridicată capacitate de energie geotermală din lume. În 2016, aproximativ 3% din energia primară din Europa provenea din geotermie.  Cercetările din domeniul utilizării potenţialului geotermal sunt extrem de avansate în Islanda, Italia, SUA, Israel, Japonia, Franţa şi Noua Zeelandă și pentru că acest tip de energie are cel mai mic preț de cost este utilizată pe scară largă în SUA, Islanda, Franţa, Germania, Portugalia, Turcia şi China.

 

Cătălin VISCHI