EXPLICAȚIE – Procurorul maramureșean Florin Deac va fi înlocuit în conducerea Consiliului Superior al Magistraturii cu Nicolae Solomon

MAGISTRAȚI. Procurorul maramureșean Florin Deac (49 de ani) va fi înlocuit în conducerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu procurorul Nicolae Andrei Solomon (37 de ani, prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti – acesta a mai fost vicepreşedinte al CSM în anul 2019).

 

Conform Constituţiei, Consiliul Superior al Magistraturii are 19 membri: 14 (9 judecători și 5 procurori) sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; 2 (aleşi de Senat – participă numai la lucrările în plen, cu drept de vot) sunt reprezentanţi ai societăţii civile, cu o vechime de cel puţin 7 ani într-o profesie juridică sau în învăţământul juridic superior; ministrul Justiţiei; preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; procurorul general al României. Membrii CSM au mandat de 6 ani (care nu poate fi prelungit).

Mandatul actualului CSM este din ianuarie 2017 până în ianuarie 2023 (anul viitor este ultimul an de mandat). Cei 14 (judecătorii și procurorii) aleg președintele și vicepreședintele CSM, care au mandat de un an în funcțiile de conducere (logic, fiind mai mulți, judecătorii își impun președintele, iar vicepreședintele este ales din rândul procurorilor). În acest moment, președintele CSM este judecătorul Mihai Bogdan Mateescu (mandatul președintelui nu poate fi reînoit), iar vicepreședinte este procurorul maramureșean Florin Deac. Mandatul lor se încheie în ianuarie 2022.

 

Subliniere: toți cei 5 procurori aleși în CSM sunt, pe rând, timp de un an, numiți/aleși în funcția de vicepreședinte, unul dintre ei având două mandate (în cazul judecătorilor, doar 6 din cei 9 membri CSM sunt aleși ca președinte de-a lungul mandatului de 6 ani).

 

Pentru ultimul mandat (de un an) de vicepreședinte al CSM din actuala legislatură, s-au înscris doi procurori ai CSM, Nicolae Andrei Solomon și Tatiana Toader. Primul a întrunit 3 voturi pentru, a doua, două voturi pentru. Marți, 7 decembrie, Secția pentru Procurori a CSM a decis cu 5 voturi pentru desemnarea lui Solomon ca vicepreședinte CSM.

 

Cine este Florin Deac

 

Florin Deac  (foto mic dreapta) s-a născut la 23 iunie 1972, în comuna Bogdan Vodă. Este absolvent al Liceului Industrial nr. 2 – profil Electrotehnică din Sighetu Marmaţiei (1990), al Facultății de Drept a Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj Napoca (1996) și al cursurilor postuniversitare masterale de Drept Administrativ şi Statutul Funcţionarului Public, la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” (2006).

 

Deac este procuror de 25 de ani (din 1 decembrie 1996). În acest timp, a activat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare (1996-2003), Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș (2003-2005), DIICOT Maramureș (2005-2010), apoi a fost numit prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș (2010-2016) și după aceea prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș (2016-2017).

 

Din 7 ianuarie 2017 a fost ales în CSM, iar din 7 ianuarie 2021 a fost ales vicepreședinte al CSM. Conform regulilor, după epuizarea mandatului ca membru CSM, din 7 ianuarie 2023, revine în funcția de prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș.

 

Deac este pasionat de discursurile președinților americani care au activat în actul de justiție (la alegerea ca membru al CSM motto-ul proiectului său a fost din fostul președinte american Barack Obama, de profesie avocat – “Schimbarea nu va veni dacă aşteptăm altă persoană sau altă perioadă. Noi suntem cei pe care i-am aşteptat.” -, iar la alegerea ca vicepreședinte CSM motto-ul înscris pe proiect era din președintele american John F. Kennedy, fost procuror – „Acțiunea presupune riscuri și costuri. Dar acestea sunt mult mai mici decât riscurile pe termen lung ale inacțiunii confortabile”).

 

Să vorbim și despre bani

 

Anul trecut, Deac a obținut de la CSM venituri care totalizează 472.508 lei (sunt incluse indemnizația, diurna de detașare și diferențe de drepturi salariale), adică o medie de peste 39.000 lei net pe lună – strict indemnizația lunară netă a unui membru CSM este de 27.000 lei, la care se adaugă sume de bani necesare cazării, hranei etc. (pentru că locuiesc pe perioada mandatului în București).

 

În plus, conform unei legi care se aplică doar celor care lucrează în sistemul bugetar, salarizarea acestora se majorează permanent cu un indice numit “valoarea de referinţă sectorială”. De exemplu, anul trecut, Deac a primit și suma de 10.463 lei de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș (unde nu mai lucrează din 2017), ca diferențe salariale ca urmare a creșterii valorii de referință sectoriale (VRS).

 

Ce-i cu acest VRS? VRS este punctul de plecare în stabilirea salariilor de bază în sectorul bugetar. De exemplu, VRS-ul pentru angajații ministerului de Interne este de 197,3 lei, iar pentru angajații din sistemul de justiție este… 605,2 lei.

 

… dar și despre VRS

 

Cum au ajuns cei din sistemul de justiție la un punct de plecare atât de substanțial? Simplu: în 2016, Guvernul a emis o Ordonanță care prevedea majorarea cu 25% a cuantumului brut al salariilor de bază ale personalului din cadrul sistemului public de asistenţă socială și din serviciile de probaţiune. Decizia a fost luată pentru că erau lefuri mici în aceste sisteme publice și deveneau neatractive.

 

Dar pentru că personalul de probațiune funcționează în subordinea Ministerului Justiției, implicit fac parte din sistemul judiciar, mai mulți judecători au cerut în justiție ca această majorare cu 25% a salariilor de bază ale personalului din serviciile de probațiune să se aplice întregii familii ocupaționale „justiție”, deci și lor. Majoritatea proceselor (judecate de magistrați, evident) au fost câștigate de magistrați.

 

Nu s-a luat deloc în calcul că Ordonanța (legea) era dată pentru că salariul de bază brut pentru un consilier de probațiune era de 5.000 de lei pe lună (în timp ce al unui judecător era de 12.000 de lei pe lună). Astfel, consilierului de probațiune (pentru care s-a decis această majorare) i-a crescut salariul cu 1.250 de lei, iar judecătorului, cu… 3.000 lei, mărind discrepanța salarială dintre cele două funcții din aceeași familie ocupațională a justiției.

 

Decizia de “a decide noi câți bani să ne dăm din pușculița publică” este similară cu decizia din timpul crizei economice mondiale, când Guvernul a decis reducerea salariilor bugetarilor cu 25% și a pensiilor cu 15%. Când Ordonanța a ajuns la Curtea Constituțională, judecătorii au spus: „Da, e constituțional să le reduceți salariile tuturor bugetarilor, dar nu e constituțional să ni le reduceți și nouă (celor din sistemul de justiție)”. Și lor nu li s-a redus nimic. Doar cetățenilor bugetari de rangul 2.

 

În România, acum sunt în funcție circa 5.000 de judecători, cei mai mulți în judecătoriile și tribunalele din întreaga țară. CSM a cerut în primăvară majorarea VRS la toți cei din sistemul de justiție de la 484,18 lei la 605,22 lei pentru “asigurarea unui nivel de salarizare unitar” (în justiție). Dar cine a decis VRS la 605,22 lei? Tot justiția, creând astfel pretextul cererii, precum și argumentul “asigurarea unui nivel de salarizare unitar”.

 

Potrivit unei analize Riseproject, în anul 2018 România își plătea judecătorii cu cele mai mari salarii din UE, raportul veniturilor unui judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) fiind de 8,1 ori mai mari decât salariul mediu din țară. Pentru comparație, în Germania, în același an, un judecător de la instanța germană corespondentă ÎCCJ câștiga de doar 1,6 ori mai mult decât salariul mediu din țara sa.

 

… sigur, public o să vi se spună rar spre deloc asta, pentru că toți ajungem la un moment dat în fața unui judecător. Un subiect tabu, ca și cele mai puțin pozitive care îi au ca subiecți pe medici, polițiști, vameși, preoți și în general a categoriilor de muncă de care te lovești sigur, ca și cetățean, într-un moment al existenței tale de părăsit în fața puterii decidenților.

 

Cătălin VISCHI