EXCLUSIV – Strategie: când își va depune planul de reorganizare Remin, fosta companie minieră ținută în insolvență de 12 ani, cu datorii de 656 milioane de lei

OPERAȚIUNEA “STOARCEREA LĂMÂII”. … știu, la dilema din titlu aveți imboldul de a răspunde cu pesimistul “Niciodată”. E cel mai simplu răspuns. Poate și cel mai logic, în condițiile în care situația durează de o duzină de ani. Însă această scriere nu este pe post de pronostic, sau impresie/părere, ci pe post de informație. Așa că oferă public, pentru prima oară, un răspuns conținut în documente oficiale și argumentele acestuia, precum și detalii despre strategia pusă la cale în laboratoarele unor instituții a statului român de a întinde de procesul insolvenței Remin, ca de un elastic slăbit, sperând că acesta nu se va rupe.

Istoricul unei insolvențe-elastic

Înaintea răspunsului, o scurtă cronologie, pentru o mai bună înțelegere. În 2012, după intrarea în insolvență a fostei companii miniere CNMPN REMIN SA Baia Mare și la 5 ani de la închiderea celor 69 de mine din portofoliu, prin lege (una discutabilă), la nivelul Guvernului s-a constituit un Comitet Interministerial “pentru evaluarea și soluționarea problemelor companiei și crearea/aprobarea unui plan de reorganizare”.

Acest comitet era alcătuit din reprezentanți ai acționarului Remin, respectiv Ministerul Economiei, precum și ai unor instituții interesate/implicate în problematică (Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – AAAS, Ministerul Mediului, Agenția Națională pentru Resurse Minerale, alte organisme). Șeful comitetului era șeful Cancelariei Primului Ministru.

La acea vreme, prim-ministru era Victor Viorel Ponta (PSD) – mai ocupat în acea perioadă cu acuzele de plagiat ale tezei de doctorat -, iar șeful cancelariei sale era Vlad Ștefan Stoica (de profesie avocat, pasionat de raliu, fost președinte onorific al Asociației pentru Promovarea Principiilor Sociale și Democratice ale Tinerilor din România și fost subaltern al lui Ponta pe când aceasta conducea Corpul de control al prim-ministrului PSD Adrian Năstase).

În urma strategiilor din respectivul comitet, prin Cancelaria Primului Ministru, au fost emise către instanța de judecată a insolvenței Remin diferite și periodice adrese, care susțineau intenția fermă de promovare a unui plan de reorganizare prin reluarea activității de producție la unele perimetre miniere ale companiei din Baia Mare. În baza acestor adrese, contrasemnate atât de proprietarul firmei (statul român, prin Ministerul Economiei), cât și de principalul creditor (AAAS) se obțineau/se obțin noi termene în cadrul procedurii de insolvență. Adică se-ntinde elasticul, fără ca nimeni să nu mimeze că nu vede că acesta e atât de slăbit încât stă să se rupă.

Mai simplu spus, atunci, în 2012, când a intrat în insolvență, Remin avea datorii de 577,4 milioane de lei, iar șefii statului și ai companiei mimau că doresc să le plătească. După 12 ani, astăzi, datoriile Remin au crescut la 656,3 milioane de lei (sumă echivalentă cu peste 132,6 milioane de euro). În plus, s-au disponibilizat (a se citi: vândut) zeci de proprietăți imobiliare și 506.542 tone de concentrat de pirită auriferă. Le-au vândut, dar datoriile, în loc să scadă, au crescut semnificativ, ca-ntr-un butoi fără fund.

Totuși, conform unor documente actuale ale ANRM (Agenția Națională pentru Resurse Minerale), Remin a păstrat 4 dintre licențele de exploatare: pentru minereuri auro-argentifere (în perimetrul de la Săsar), pentru minereu polimetalic (în perimetrele de la Baia Sprie și Băiuț) și pentru calcar (în perimetrul Săsar).

Când se depune Planul de Reorganizare

Și acum să devoalăm răspunsul dilemei din titlu: Când își va depune Planul de reorganizare Remin? Sigur, când acesta va fi aprobat de Adunarea creditorilor și apoi de instanța de judecată, însă când va fi supus acestor aprobări? Surse informate 2mnews au precizat că acest Plan de reorganizare al Remin este finalizat de mai mult timp, însă este conceput exclusiv în baza repornirii activității miniere (sistate prin legea din 2007), respectiv de concesionare a permiselor de exploatare și a perimetrelor miniere unor investitori privați interesați (pentru că Remin nu mai dispune de mineri, utilaje și infrastructură).

Pentru ca planul să poată fi aplicat, trebuie modificată Legea Minelor. Acțiunea (de modificare a legii) este promisă de mai mulți ani de mai toți miniștri Economiei, dar nu este pusă în practică de niciunul din cauza unui aspect care contravine legislației de mediu UE. Așa că toți mimează interesul, dar nu fac și pașii necesari. În acest timp, termenele de judecată ale insolvenței sunt prelungite atât de mult că în curând Remin ar putea intra în The Guinness World Records ca fiind compania cu cea mai lungă insolvență din lume.

2mnews deține un document asumat al companiei Remin în care se precizează clar despre această strategie: “prelungirea termenelor de judecată până la completarea cadrului legislativ privind problematica industriei miniere românești, în contextul în care se dorește modificarea Legii Minelor, fapt care ar permite continuarea activității miniere și la CNMPN Remin SA Baia Mare, cu posibilitatea atragerii de investitori”.

Abia după acea greu credibilă modificare a Legii Minelor, Remin se angajează „să supună aprobării creditorilor Planul de Reorganizare” (acesta fiind reactualizat periodic). Practic, este o situație de stand-by (așteptare) a unui eveniment improbabil. Adică oamenii mimează că muncesc pentru a-și plăti datoriile, însă în fapt doar așteaptă să se modifice o lege, care să le permită să concesioneze unor firme perimetrele miniere pentru care dețin permis de exploatare. Printre acestea, precizam mai sus, cel auro-argentifer de la Săsar.

Dacă se va întâmpla vreodată asta, se va depune planul care să reglementeze, printre altele, plata datoriilor. Dacă nu… „cereți amânări peste amânări, pentru a prelungi procesul de insolvență”. Ce dacă în acest timp cresc datoriile. Doar „Noi suntem statul”. În acest timp, datoriile Remin au crescut cu 79 de milioane de lei deși s-a vândut cam tot ce era vandabil (au mai rămas, totuși, câteva sedii).

Cătălin VISCHI