EXCLUSIV – România a decis: plătește singură, din fonduri europene, 31 de milioane de euro pentru construcția noului pod transfrontalier peste Tisa, din Sighetu Marmației

PODUL LUI ROHIAN. Viitorul pod transfrontalier peste Tisa din zona Teplița – Sighetu Marmației, care va uni pe cale rutieră (și) de trafic greu România cu Ucraina, pe la Bila Tserkva (Biserica Albă), cunoscut în Maramureș și sub denumirea “Podul lui Rohian” (pentru că în mandatul de prefect al lui Anton Rohian (foto mic dreapta), acesta a reușit să transfere politic costul investiției din bugetul județului în cel al statului), a intrat în faza memorandumurilor. Adică a deciziilor politice româno-ucraiene în privința finanțării proiectului, a controlului în punctele internaționale de trecere a frontierelor etc.

Cel mai important, însă, este faptul că statul român, prin CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA) a depus cererea de finanțare pentru construcția podului din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020! Valoarea totală a proiectului (suportat în cea mai mare măsură de partea română – aveți detalii în articol) este de peste 31 de milioane de euro (exact: 154.212.613,86 lei).

Dacă UE aprobă finanțarea, România va achita pentru contribuția sa la proiect sub 5 milioane de euro (exact: 24.336.135,54 lei). Durata de finalizare a proiectului este de ceva mai mult de 3 ani (38 luni). Și acum iată povestea unui pod care a început în 2005…

Plătim noi aproape tot

Cea mai importantă decizie luată la nivel politic este că, potrivit textului memorandumului aprobat de Guvern, România va plăti: construirea podului, construirea drumului de legătură de pe teritoriul său și proiectele (cel preliminar și cel tehnic al podului propriu-zis, precum și cele privind drumurile de legătură cu infrastructurile rutiere existente în România şi în Ucrainei). Ucraina urmează să plătească doar construcția drumului de legătură de pe teritoriul său.

Practic, România plătește podul și doar România va fi proprietarul acestuia. Din ce bani vrea România să finanțeze proiectul de investiție? Fie din Programul ENI România – Ucraina (program de cooperare transfrontalieră), fie din fonduri europene nerambursabile (prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020). Sigur, infrastructura rutieră conexă și punctele de trecere frontieră vor fi proprietatea statelor pe teritoriul căruia se află (fiecare stat făcând investiția necesară pe teritoriul său).

De asemenea, memorandumul stabilește un sistem de control în punctul internațional de trecere a frontierei Sighetu Marmației (România) – Bila Tserkva (Biserica Albă – Ucraina) pentru traficul internațional de persoane, precum și pentru traficul internațional de mărfuri. Și că din 2 în 2 ani se vor realiza audit tehnic și audit financiar.

Noul pod peste Tisa

Podul de frontieră dintre România și Ucraina, peste râul Tisa, între localitățile Sighetu Marmației (România) – Bila Tserkva (Ucraina) a fost proiectat cu lungime de 261,2 metri, este cu tablier mixt oțel-beton, are 4 benzi auto (două pe sens) și două trotuare (pentru pietoni). Valoarea proiectului este de peste 31 milioane de euro.

Pe teritoriul României proiectul desfășoară un traseu de 1.200 de metri, care include legătura la DN 18, punctul de trecere a frontierei și podul peste râul Tisa – practic, începe la 940 de metri de intersecția cu DN 18 (din care se desprinde printr-o intersecție de tip giratoriu) și se termină pe malul ucrainean. Pe teritoriul Ucrainei, proiectul desfășoară un traseu de circa 890 de metri, care este drumul de legătură care se leagă de infrastructura existentă din Ucraina (Drumul Național H 09).

Această investiţie a intrat în planul autorităţilor române în anul… 2005. În 2009 s-a făcut primul studiu de fezabilitate, de firma maramureșeană Aedilis Proiect, plătit din pușculița județului Maramureș (și aruncat la gunoi, adică refuzat de CNAIR, acum va fi implementat alt proiect). Apoi, timp de alți 6 ani nu s-a întâmplat nimic palpabil. Discuții, chefuri, propuneri, horină/pălincă/votcă bilaterale. Multe. Abia în anul 2013, s-a semnat primul protocol (între prefectul județului Maramureș și guvernatorul din Transcarpatia). Acel protocol a fost înaintat Guvernului României, dar apoi iar nu s-a întâmplat nimic timp de 2 ani.

Punctul în care s-a ajuns

În anul 2015, acest proiect a fost pasat din grija județului Maramureș în cea a statului, prin intervenția prefectului din acea vreme, Anton Rohian, care a convins Consiliul Județean Maramureș să-l dea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) – pe atunci, CNADR. Pasul a fost făcut după numeroase întâlniri cu omologi ucraineni, în urma cărora s-a intrat în impas, unica soluție fiind o amiabilizare la nivel guvernamental.

Intrând în portofoliul CNAIR, studiul de fezabilitate a fost revizuit/actualizat (consemnându-se, de asemenea, necesitatea și oportunitatea proiectului, fapt obligatoriu pentru asigurarea finanțării) – atunci s-a mărit lățimea podului de la 2 la 4 benzi auto, a fost refăcut proiectul (de asocierea Expert Proiect 2002 & Betarmex), s-au făcut toate studiile și au fost făcute ridicările topografice (atât pe partea românească, cât și pe partea ucraineană). La începutul lunii martie 2020, Ucraina a aprobat acordul privind deschiderea Punctului de Trecere şi Control al Frontierei în regim de trafic internaţional între Bila Tserkva şi Sighetu Marmaţiei.

În noiembrie 2020, Guvernul României a decis semnarea textului memorandumului cu Ucraina, care stabilește cum sunt tranșate problemele financiare și tehnice privind punctele vamale etc. De asemenea a inclus proiectul pentru finanțare europeană, din Fondul European de Dezvoltare Regionala (prin POIM), pentru a obține cea mai mare parte din finanțare(85%).

Pe lângă crearea unei noi legături cu Ucraina, noul pod peste Tisa va scurta și legăturile rutiere cu Rusia, Țările Baltice, Polonia, Ungaria și Slovacia. În acest moment, zona Maramureșului este legată auto de Ucraina printr-un singur pod, Sighetu Marmației – Solotvino (cu o singură bandă auto, se circulă alternativ), însă acesta este deschis doar circulaţiei pietonale şi autovehiculelor de sub 3,5 tone, camioanele și autocarele pot trece în Ucraina doar pe la vama Halmeu (jud. Satu Mare) – Dyakovo, situată la 100 de kilometri de municipiul maramureșean.

Cătălin VISCHI