ANALIZA UNUI FAPT. Înaintea declanșării alertei de gripă aviară în Maramureș, pe platforma zootehnică din Seini, cea mai mare din județ, era concentrată 37% din populația totală de găini crescute în ferme comerciale în Maramureș. Adică, mai bine de o treime. Din acestea, peste 41.000 de găini ouătoare au fost sacrificate la cele două ferme unde a fost confirmată oficial boala.
Practic, dacă înaintea declanșării gripei aviare pe platforma zootehnică din Seini erau peste 70.000 de găini ouătoare (exact: 70.653 de exemplare, conform surselor oficiale consultate de 2mnews), acum mai sunt aproape 29.000 de exemplare, 41.461 păsări fiind sacrificate și incinerate, conform normelor europene.
Au fost eutanasiate (sau au murit din cauza virusului) 18.699 de păsări la fermele Karin, controlate de medicii veterinari Dan Grigore Meseșan și Alexandru Florin Cotuna, și 22.762 de găini ouătoare la fermele Galinus, administrate de Mariana Sava – precizare cu titlu de argument pentru sceptici și adepții teoriei conspirației: în fază inițială, în ferma Karin (cea la care a fost confirmat prima dată virusul) mortalitatea a fost de aproape 11.200 de păsări, adică de aproape 60% din efectivul total.
În județ, conform datelor oficiale (sintetizate de Direcția Agricolă și pentru Dezvoltare Rurală Maramureș) există 24 de ferme de păsări autorizate, din care 13 sunt de găini ouătoare (denumirea tehnică: exploatații comeciale industriale), iar efectivul total a fost estimat (pentru că e variabil) de Ministerul Agriculturii la 190.000 de capete (adică 2,1% din efectivul total existent în ferme comerciale în România), conform citării celei mai mari organizații profesionale, Uniunea Crescătorilor de Păsări din România.
În Maramureș, creșterea industrială a păsărilor generează anual o cifră de afaceri de 8 milioane de euro, mare parte din acest tort financiar fiind împărțit de producătorii de ouă. Din cele 13 ferme industriale de găini ouătoare autorizate în Maramureș, 5 sunt funcționale în Seini. Acestea aparțin sereleurilor Karin, Galinus, Romavis, Flistar și Săbișana.
Pierderi financiare colaterale
Pe lângă daunele suferite de Karin și Galinus (pentru mare parte din aceste daune, firmele vor fi despăgubite financiar, conform normelor europene în domeniu), prea puțin se pomenește de daunele financiare (neacoperite, de această dată) ale celorlalte firme de pe platforma zootehnică din Seini. Aceste daune au fost generate de măsurile de siguranță impuse de normele sanitar-veterinare care au dus la închiderea, zile bune, a zonei. Implicit, firmele nu au putut să-și onoreze contractele de furnizare a ouălor.
La fel de secretizată este și informația că, după un timp, datorită faptului că fermele neafectate de virsului gripei aviare erau poziționate în altă parte a platformei decât locația fermelor cu probleme, li s-a permis să-și desfășoare normal activitatea (respectiv să-și transporte producția, ouăle), pentru că platforma de la Seini are două drumuri de acces. Așa că acum un drum este în continuare închis, iar celălalt este deschis (sigur, sunt păstrate normele de siguranță, dar măcar fermele fără probleme pot să-și desfășoare activitatea, au precizat surse informate 2mnews).
O altă lovitură financiară a gripei aviare declanșate în orășelul maramureșean Seini a fost dată chiar bugetului local, acesta alimentând instalația de producere a biogazului (situată în extremitatea vest-sud-vestică a amplasamentului fostelor ferme ale IAS Seini) cu dejecții ale animalelor de pe platforma zootehnică. O dată cu închiderea zonei, materia primă pentru producerea energiei eletrice s-a terminat, iar instalația de biogaz a funcționat la capacitate redusă (respectiva energie electrică era utilizată pentru consumul necesar al instituțiilor din subordinea administrației locale).
Conform indicatorilor tehnici, instalația de biogaz de la Seini este proiectată pentru a produce 1,5 milioane de metri cubi biogaz/an, cantitate suficientă pentru producerea a aproximativ 3 milioane de kWh energie electrică /an + încă 3 milioane de kW termici necesari funcționării instalației (controlul termic al bazinului de fermentare și funcționarea instalației de uscare a digestatului).
Cătălin VISCHI
ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.
