EXCLUSIV – După 3 ani de tergiversări, începe și al doilea proces în care primarul Cătălin Cherecheș este acuzat de DNA de luare de mită

CAZUL “MITĂ PENTRU TRANSPORTUL PIRITELOR AURIFERE”. După 3 ani de tergiversări (contestări, cereri de anulare, expertize, apeluri, anulări de probe etc.), marți, 16 noiembrie 2021 intră pe rolul instanței și al doilea proces în care primarul Cătălin Cherecheș este acuzat de DNA de luare de mită în formă continuată, fiind trimis în judecată încă din 19 septembrie 2018.

Ce spune DNA că s-a întâmplat

În 19 septembrie 2018, DNA Cluj (titulatura completă DNA – Serviciul Teritorial Cluj) l-a trimis în judecată pe primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, în al doilea dosar, pentru “săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată, efectuare de operațiuni financiare incompatibile cu funcția pe care o îndeplinește, fals în declarații în formă continuată, corupere a alegătorilor în formă continuată”.

În principal, dosarul se referă la contractul de transport al piritei aurifere cumpărate de firma elveţiană Werko Trade AG de la Remin SA, de la depozitele fostei companii miniere din Baia Mare la Gara CFR, cu destinația Portul Constanța, contract executat de firmele Romaltyn Mining şi Silnef Mincup.

În respectiva cauză, pe lângă Cherecheș, au mai fost trimiși în judecată alţi patru inculpaţi: Wermelinger Marco, Mihai Doru Adrian, Mihai Sorinel (în calitate de reprezentanți ai firmelor Werko Trade AG, Romaltyn Mining şi Silnef Mincup), pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, precum și Trifa Nicolae Dan pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la dare de mită.

Conform DNA, Cherecheș ar fi condiționat acordarea autorizației de transport cu autovehicule de mare tonaj pe drumurile din oraș de plata unei sponsorizări, care ar fi fost onorată de transportatori. Concret, în urma unei intermedieri făcute de Trifa, Cherecheș ar fi primit de la Wermelinger 150.000 dolari, sumă disimulată în două contracte de sponsorizare, unul în valoare de 60.000 dolari încheiat cu Primăria Municipiului Baia Mare și unul în valoare de 90.000 dolari încheiat cu echipa de handbal fete HCM Baia Mare.

Ulterior, din sponsorizarea pentru echipa de handbal, 50.000 lei au fost virați în contul firmei media eMaramureș, controlată la acea vreme de Cherecheș (conform DNA), în baza unui contract privind derularea de campanii de comunicare multimedia, conform extraselor din rechizitoriul nr. 12/P/2013, care stă la baza acțiunii DNA împotriva primarului Cherecheș.

În aceeași perioadă, tot pentru eliberarea unei autorizații de acces a autovehiculelor de mare tonaj pe raza municipiului Baia Mare, Cherecheș ar fi pretins de la Mihai Doru Adrian și Mihai Sorinel peste 10.000 lei și a acceptat de la aceștia 12.000 lei, sumă care urma să fie disimulată tot sub forma unui contract de sponsorizare încheiat cu HCM Baia Mare, însă respectivul contract nu s-a mai concretizat din cauza începerii urmăriri penale „in personam” în această cauză.

În același dosar, DNA susține că în perioada ianuarie 2011-iunie 2013, Cherecheș, inițial deputat (până în 30 mai 2011) și apoi primar, a efectuat în cadrul unei firme, ca administrator de fapt/împuternicit al administratorului de drept mai multe operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcțiile pe care le deținea. Respectiv, ar fi negociat și încheiat contracte, ar fi emis facturi etc.

De asemenea, din analiza declarațiilor de avere din perioada 2013-2018, date pe propria răspundere de către primarul Cherecheș, procurorul de caz a constatat că acesta a înscris mențiuni nereale. Adică a mințit.

Procesul și explicațiile

În cauză, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri mobile şi imobile ce îi aparţin lui Cherecheş, iar dosarul a fost trimis spre judecare, în primă fază, la Tribunalul Maramureş. Procesul a început în 29 octombrie 2018, însă apoi a fost sistat din diferite cauze. Principalele cauze sunt generate de cererile apărătorilor inculpaților de a fi eliminate din dosar “probelor SRI” (obținute prin interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice, respectiv interceptarea şi înregistrarea audio şi video a convorbirilor purtate în mediul ambiental) și de a restitui cauza la DNA Cluj.

Instanțele care au judecat cererile au decis să ceară DNA excluderea din materialul probator a înregistrărilor telefonice și a celor ambientale și refacerea dosarului penal în lipsa acestora, precum și de a preciza dacă, în aceste condiții, DNA Cluj menţine dispoziţia de trimitere în judecată, ori solicită restituirea cauzei. DNA Cluj a menținut decizia trimiterii în judecată, chiar și fără probele excluse din dosar, iar instanța a decis definitiv că procesul trebuie să aibă loc.

În consecință, dosarul s-a reîntors la Tribunalul Maramureș și va fi judecat pe fond de magistratul desemnat al Secției Penale, primul termen fiind programat marți, 16 noiembrie 2021.

Cătălin VISCHI