EXCLUSIV – Decizia în privința contractului de 3,7 milioane de euro pentru studiul de fezabilitate al drumului de mare viteză Baia Mare – Bistrița

0
1079

DRUMUL EXPRES BAIA MARE – BISTRIȚA. Intră în linie dreaptă semnarea contractului pentru elborarea ultimului studiu de fezabilitate pentru lotul Baia Mare – Bistrița din Drumul de mare viteză Baia Mare – Suceava (prezentat politicianist sub titulatura Autostrada Nordului, pentru a acredita ideea falsă că proiectul vizează edificarea unei autostrăzi, în fapt fiind vorba despre un drum expres).

 

Împărțit de administratorul proiectului (compania de stat CNAIR) în trei tronsoane (lot 1 Baia Mare – Bistrița 145 km, lot 2 Bistrița – Vatra Dornei 83 km și lot 3 Vatra Dornei – Suceava 107 km), drumul a avut desemnați în noiembrie 2020 câștigătorii pentru execuția studiilor de fezabilitate: asocierea Search Corporation & Egis International SAS & Egis Romania SA & SC Formin SA pentru lotul 1 (cu 15,2 milioane de lei), Explan SRL pentru lotul 2 (cu 15,79 milioane de lei), asocierea Best Consulting & Design SRL și Ingeneria Specializada Obra Civil e Industrial SA pentru lotul 3 (cu 14,47 milioane de lei).

 

Banii necesari SF-urilor pentru Drumul de mare viteză Baia Mare – Suceava, respectiv 45,5 milioane de lei, vor fi plătiți 85% din fonduri europene și 15% din bugetul de stat. Pentru ultimele două loturi contractele au fost semnate în martie 2021 (cu Explan SRL, respectiv asocierea Best Consulting & Design SRL și Ingeneria Specializada Obra Civil e Industrial SA), pentru Baia Mare – Bistrița, rezultatul licitației a fost contestat de firma clujeană Explan (unul dintre cei 3 ofertanți pentru SF-ul aferent acestui lot).

 

Contestator și câștigător

 

Contestația firmei clujene Explan SRL (care se referă la descalificarea sa și la declararea ca acceptabilă/conformă a ofertei asocierii câștigătoare) a fost depusă la CNSC în 3 decembrie 2020 și a fost soluționată în 29 ianuarie 2021. CNSC a admis parțial contestația: respectiv a dispus reevaluarea ofertei lui Search Corporation, singura pe care CNAIR a declarat-o conformă la lotul 1. Aceasta decizie nu schimba însă descalificarea ofertei Explan, așa că firma clujeană a contestat în instanță decizia CNSC, înregistrând recursul la Curtea de Apel București (în 16 februarie 2021). Soluția a fost dată în 24 martie 2021: instanța a respins plângerea Explan ca nefondată, decizia fiind definitivă.

 

Conform legii, acum CNAIR trebuie să reevalueze oferta câștigătoare (unica) și dacă o menține ca fiind conformă să semneze contractul de execuție. În cazul în care CNAIR va considera acum că și oferta Search Corporation este neconformă, trebuie să o descalifice și să reia licitația. Acesta e scenariul pesimist. Surse politice implicate susțin că CNAIR va menține și după reevaluare decizia privind conformitatea ofertei desemnată inițial ca fiind câștigătoare (a lui Search), urmând să semneze contractul de execuție în cursul acestei luni.

 

Vă reamintim că asocierea care are ca lider pe Search Corporation a fost desemnată câștigătoare cu 15,2 milioane de lei + TVA (echivalentul a aproape 3,7 milioane de euro), sumă cu 21% mai mică decât estimarea CNAIR.

 

Ce se întâmplă apoi? După semnarea contractului, la circa o lună și jumătate (conform termenelor de la procedurile din loturile 2 și 3) se emite ordinul de începere a lucrărilor, iar SF-ul trebuie elaborat în 14 luni. Adică până prin septembrie 2022 (SF-urile de pe loturile 2 și 3, pentru care contractele au fost semnate în 10 martie 2021, au termene de finalizare 22 iunie, respectiv 28 iunie 2022).

 

Să vorbim despre bani

 

Între timp, în 17 mai 2021, CNAIR depus cererea de finanțare nerambursabilă (prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020) pentru elaborarea SF-ului la lotul 1 Baia Mare- Bistrița. Conform cererii de finanțare, proiectul ar urma să dureze nu 14 luni, ci 20 de luni, iar valoarea totală ar fi nu 15,2 milioane de lei (cât a licitat Search Corporation, iar CNAIR a zis că e bine), ci de aproape 24 de milioane de lei (exact: 23.950.023,14 lei). Să admitem că statul și-a luat marje de eroare în privința timpului și a valorii.

 

Din acești bani, 85% ar fi contribuția UE, din Fondul European de Dezvoltare Regională (în sumă de 17.213.084,64 lei) și 15% contribuția statului, prin Ministerul Transporturilor – CNAIR (în sumă de 3.037.603,17 lei), tot statul urmând să acopere și diferența din valoarea totală (de circa 4 milioane de lei, reprezentând cheltuieli neeligibile, inclusiv TVA).

 

O prognoză optimistă: începerea proiectării

 

După elaborarea SF-urilor pentru Drumul de mare viteză Baia Mare – Bistrița – Vatra Dornei – Suceava (în lungime de 335 km), firmele/asocierile câștigătoare trebuie să acorde CNAIR asistenţa tehnică la documentaţiile pentru lansarea licitaţiilor de proiectare și execuție efectivă a drumului (termen estimat contractual la 4 luni).

 

Cel mai devreme, proiectarea și execuția Drumului de mare viteză Baia Mare – Suceava va intra în licitație la sfârșitul primăverii anului 2023, un termen mai apropiat de realitate fiind sfârșitul verii – începutul toamnei 2023, iar un câștigător vom avea la începutul anului 2024 (dacă nu va fi contestat, deși această variantă e greu de crezut).

 

Scopul drumului Baia Mare – Suceava

 

Drumul de mare viteză Baia Mare – Suceava (drum expres) trebuie să facă legăturile cu drumurile din nord-vest și nord-est situate pe rețeaua TEN-T (rețeaua trans-europeană de transport). În nord-vest trebuie să se conecteze la Drumul Expres Conexiune Satu Mare (centura rutieră Satu Mare) – Oar (granița româno-ungară – Drum Expres M49 Ungaria), precum și la Drumul Expres Satu Mare – Baia Mare. În nord-est trebuie să se conecteze la Drumul Expres Pașcani – Suceava, precum și la Drumul Expres Suceava – Siret.

 

În acest moment circulația rutieră între Baia Mare și Suceava (legătura între Transilvania și nordul Moldovei) se realizează exclusiv pe drumuri naționale – între localitățile Baia Mare și Dej pe DN1C și DN18B, între localitățile Dej, Bistrița, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc și Suceava pe pe DN17 (E58). Toate aceste drumuri au doar câte o bandă de circulație pe sens. În plus, lipsa unor centuri rutiere (variante ocolitoare) în localitățile traversate de sectoarele de drum național DN1C, DN18B și DN17 (E58) afectează locuințele, structura stradală, rețele de utilități publice și crează costuri suplimentare cu întreținerea acestora.

 

Cătălin VISCHI, Liviu DAMIAN



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here