EXCLUSIV – De ce s-a spart buba la URBIS: șapte primari din Maramureș au decis suspendarea managerului firmei de transport în comun

PUCIUL DIN TĂUȚII MĂGHERĂUȘ. Șapte primari din Maramureș, șefi ai administrațiilor locale acționare în firma de transport în comun Urbis SA Baia Mare, au decis să suspende conducerea societății, în vârful căreia se află Ion Pop, zis „Rapidu’”, general de brigadă (r), numit în decembrie 2013 decident administrativ la firma de transport în comun de primarul Băii Mari, Cătălin Cherecheș.

Cei 7 pitici (primari) și generalul Negru-ca-Zăpada

Proprietarii Urbis sunt orașele Baia Mare (care controlează societatea prin prisma faptului că deține 97,06%) și Tăuții Măgherăuș și comunele limitrofe municipiului reședință de județ, respectiv Săcălășeni, Recea, Groși, Dumbrăvița. De asemenea, în deciziile majore privind societatea este consultat și reprezentantul (primarul) orașului Baia Sprie, unde firma activează, care are o pondere relativ mare (comparativ cu comunele) la veniturile societății.

Implicit, decizia de a suspendare a managerului Ion Pop de la conducerea firmei Urbis și numirea unui interimar “pentru a rezolva problema transportului public de persoane în Zona Metropolitană” a fost luată “în unanimitate” de primarii: Cătălin Cherecheș (Baia Mare), Anton Ardelean (Tăuții Măgherăuș), Alin Bârda (Baia Sprie), Felician Ciceu (Dumbrăvița), Emilian Pop (Săcălășeni), Florin Boltea (Groși), Octavian Pavel (Recea).

Cine-i Rapidu’

Puciul împotriva lui Pop a fost organizat de Anton Ardelean, primarul din Tăuții Măgherăuș, chiar la Primăria pe care o conduce. Managerul firmei Urbis este Gheorghe Ion Pop, zis „Rapidu’” (62 de ani), originar din satul Slătioara (com. Strâmtura), fost minier (1974-1978), fost milițian (1981-1989), fost polițist (1990-2013, șef al Poliției Municipiului Baia Mare în 1999-2001, șef al Poliției de Frontieră, șef ISU) și, din 11 decembrie 2013, manager la firma de transport în comun.

Care-i schepsisul

După decizia proprietarilor ca Urbis – puternic subvenţionată, în special din bugetul local al municipiului Baia Mare, și cu mari datorii şi restanţe – să-și extindă sfera de activitate în zona metropolitană Baia Mare, din cauza unor grave greșeli administrativ-economice, firma a intrat în degringoladă financiară. Nu asta îi deranjează pe primari (mai puțin păsători de bugetele locale), ci faptul că li se cere să plătească, pentru că nu mai e ca-n comunism să circuli moca și din cerul financiar să plouă cu bani pentru a acoperi cheltuielile.

Practic, dacă nu ar exista subvenţiile publice, URBIS ar avea două variante: să-şi declare falimentul sau să-şi revizuiască complet strategia de management în conformitate cu indicii de performanţă economică într-o piaţă liberă.

Eroarea majoră a lui Rapidu’ este că, nepricepându-se DELOC la transport, însă pentru a-și păstra postul călduț și a-și completa pensia uriașă cu un salariu la fel de uriaș, servil, s-a transformat într-un yesman care aprobă și pune în practică toate aberațiile emise de primarii-proprietari ai firmei de transport în comun. Astfel, după ce Urbis a devenit transportator regional, aria de operare s-a lărgit substanțial cu numeroase rute nerentabile economic care au generat pierderi uriașe.

Conform declarațiilor unor primari ai localităților în care operează Urbis, exista o înțelegere conform căreia administrațiile publice nu ar trebui să plătească NIMIC (!?). Este și asta o strategie, însă atunci fiecare rută trebuie să creeze rentabilitate, or ni se explică (greșit, evident) că firmele publice de transport în comun nu au ca scop realizarea profitului, ca firmele private. Să admitem explicația falsă și comunistă, însă atunci acestea n-ar trebui, cel puțin, să genereze nici pierderi, pentru că pe astea trebuie să le plătească cineva. Însă noile rute, beneficiau de rapoarte false, asumate de Pop, care acreditau ideea că sunt profitabile, sau măcar nu generează pierderi.

Ajunsă pe buza prăpastiei, adică a ineficienței economice, de plătit, nu prea plătea nimeni (adică niciun UAT, cu mici excepţii – Baia Sprie, Tăuţii Măgherăuş), aşa că presiunea financiară pe bugetul Băii Mari a crescut, Pop a intrat pe fărașul administrativ chiar al celui care l-a numit în funcție. Cherecheș amenință, periodic, începând din 2015, că-l dă afară pentru că (îl citez pe edilul decident) “în afară de curățenie și statui nu știe să facă nimic”.

Există multe facturi neplătite de localități, care încarcă contabilitatea Urbis, da, dar cine are transport de călători în Zona Metropolitană? Baia Mare, să trăiască! De aceea, managerul Pop Rapidu’ a avut câteva tentative nereușite de a recupera o parte din pierderi de la UAT-urile unde făcea transport, iar această faptă a atras dușmănia proprietarilor: „Păi, cum? Nu ne-am înțeles că nu trebuie să plătim nimic?”. Să vedem cât de mare e buba…

Buba

În 2018, societatea a fost subvenționată cu suma totală de peste 17 milioane de lei (exact: 17.090.424 lei), conform unui raport oficial al unui auditor independent.

La finalul anului 2018, conform documentelelor financiare interne ale firmei, aflate în posesia 2mnews, Urbis avea venituri totale de 33,38 milioane de lei, cheltuieli de 34,03 milioane de lei, o pierdere financiară netă anuală de aproape 1 milion de lei (exact: 921.839 lei) și datorii de peste 10,78 milioane de lei, sumă datorată la bănci, la furnizori și la stat (taxe, asigurări sociale etc.).

Practic, în 2018, firma de transport în comun a înregistrat cea mai mare pierdere din întreaga istorie economică a societății. Din cauza creditelor bancare, imobilele firmei Urbis (din Baia Mare, str. 8 Martie nr. 3) sunt grevate de ipoteci de rang 1 și 3 cu interdicția de înstrăinare, demolare în Baia Mare.

Cătălin VISCHI