EXCLUSIV – Dacă actualul ritm demografic se menține, Maramureșul rămâne fără populație în 157 de ani: o analiză care ar trebui să determine autoritățile să aplice măsuri

* 2mnews a demarat o campanie de informare publică pe care am denumit-o „Ceea ce contează pentru tine” și în cadrul căreia abordăm, explicăm și argumentăm problematici esențiale actuale care se repercutează direct asupra cetățenilor (în cazul nostru, asupra maramureșenilor). Motivația publicării scrierilor incluse în această campanie constă în convingerea decidenților să aplice măsuri care să ducă la rezolvare unor probleme de maximă importanță. Acest articol este parte a campaniei.

 

CEEA CE CONTEAZĂ PENTRU TINE. Criza demografică, fenomen cauzat de sporul natural negativ (simplificat, numărul decedaților este mai mare decât cel al nou-născuților), se acutizează în multe dintre regiunile dens populate. În UE, problema dinamicii demografice negative a ajuns pe masa decidenților într-un mod mai serios încă din 2015.

 

De ce e important

 

De ce este importantă pentru orice cetățean scăderea demografică? Pentru că această problemă se repercutează direct în dezvoltarea unei regiuni, având impact negativ în domenii diferite (de la efecte economice și sociale la cele culturale și de mediu – explicație: Produsul Intern Brut, bugetul, sustenabilitatea fondurilor de pensii, fondurile europene care se alocă în funcție de numărul de locuitori). Numai că acest tip de problematică se rezolvă greu şi necesită foarte mult timp.

 

Nici România nu reuşeşte să oprească declinul, iar acest lucru va greva urme economico-sociale pe termen lung (2021 a fost al 32-lea an consecutiv în care numărul deceselor a fost mai mare decât al nou-născuților). În primii 25 de ani de după 1990, România a “pierdut” peste 4 milioane de oameni.

 

Această scriere analizează cum se repercutează în Maramureș și oferă explicații privind cauzele, precum și soluțiile oferite de specialiștii europeni. Toate datele prezentate în scriere sunt obținute din surse oficiale (Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Maramureș, Parlamentul European) și studii independente de specialitate (banca austriacă Erste, care este și acționarul majoritar al Băncii Comerciale Române).

 

Ritmul scăderii demografice în Maramureș

 

În prima jumătate a anului trecut, populația județului Maramureș a scăzut numeric de la 517.608 persoane (la 1 ianuarie 2021) la 515.971 persoane (la 1 iulie 2021). O scădere de 1.637 de persoane în 6 luni. Raportat numeric la o perioadă de o lună, scăderea demografică în județul Maramureș se încadrează într-o medie de 272,83 de persoane pe lună.

 

În aparență, scăderea demografică nu pare semnificativă (numeric, în ultimii 7 ani, Maramureșul a “pierdut” peste 10.700 de oameni), însă ca argument pentru a înțelege corect dimensiunea acesteia, să facem un exercițiu de imaginație: dacă actualul spor natural negativ al populației se păstrează în această formă (nu e necesară o accelerare, deși monitorizările indică faptul că amploarea acestui fenomen este în continuă creștere/acutizare – vezi tabelul de mai jos), în 157 de ani județul Maramureș rămâne total depopulat (fără populație).

 

Iată care a fost evoluția demografică din Maramureș în perioada 2015-2021 (date valabile la 1 iulie 2021):

 

AN	2015	2016	2017	2018	2019	2020	2021
Populație	526.690	525.572 (-1.118)	524.232 (-1.340)	522.881 (-1.351)	521.495 (-1.386)	519.386 (-2.109)	515.971 (-3.415)

Pentru o mai bună percepție a fenomenului, urmăriți și graficul 2mnews ca argument suplimentar pentru existența și ritmul de acutizare a depopulării județului Maramureș.

 

Cauze

 

Modificările demografice accentuate din Maramureșul ultimilor ani au mai multe cauze:

 

1) migrația – de regulă către țări/zone vestice, dar și către alte orașe/județe mai dezvoltate economic, care oferă opțiuni mai diversificate pentru obținerea unui standard de viață mai ridicat (și aici se pierde, în principal, resursă intelectuală și forță de muncă bine calificată, fapt care se repercutează direct asupra sistemului economic, motorul de dezvoltare a unei regiuni). Lipsa unor oportunități reale a tinerilor (în special a celor educați, sau formați profesional);

 

2) subdezvoltarea zonelor rurale – care cauzează depopularea unor regiuni, creând astfel disfuncționalități economice (creșterea unor costuri finale industriale, scăderea producției agricole, compromiterea suprafețelor cu potențial productiv alimentar, ceea ce duce la creșterea importurilor ș.a.m.d.), dar și sociale (venituri reduse, nivel scăzut al asistenței medicale, culturale și învățământului, oportunități reduse, exod ș.a.m.d.). De asemenea, aspectul/faptul reduce perspectivele cetățenilor. Deși zonele rurale acoperă 65,5% din județ, peste o jumătate din locuitorii Maramureșului (54%) locuiesc în zone urbane/urbanizate (cele 13 muncipii și orașe totalizează doar o treime din suprafața totală a județului – 34,5% -, din care doar circa un sfert este locuită/locuibilă – aproximativ 500 kmp);

 

3) declinul fertilității – care duce iremediabil la îmbătrânirea populației și care este cauzat de perspectivele scăzute ale populației tinere: lipsa unei infrastructuri adecvate pentru creșterea copiilor, costurile vs. câștigurile și aproape absența suportului autorităților pentru creșterea natalității (abia de un an a demarat construirea de creșe/grădinițe, total insuficiente – lipsa acestora a dus la reducerea prezenței femeilor tinere pe piața muncii, în loc de personal productiv acestea fiind transformate în personal asistat). Estimare: creșterea speranței de viață și regresul natalității duce în 50 de ani la  aspectul că o treime din populație va avea peste 65 de ani – acum, în Maramureș procentul este de circa 23% și numărul pensionarilor doar cu puțin mai mic decât cel al salariaților (ponderea acestora în județ este de aproximativ 30% din totalul populației – extrem de redusă).

 

Soluții

 

Fără pretenția de a deține adevărul unic, înscriem decidenților câteva soluții de remediere a declinului populației. Ca-n orice problematică, primul pas este conștientizarea și asumarea acesteia. Respectiv, credem că înscrierea sporului natural negativ ca prioritate de rang 1 pe agenda de lucru a autorităților județului Maramureș poate duce la abordarea coordonată a problematicii și la un plan comun ale căror măsuri de rezolvare a problemei poate fi integrat în toate cele 76 de UAT-uri ale județului.

 

În principal, depopularea zonelor rurale are soluții reale, testate cu succes de alții:

 

1) rezolvarea stopării migrației: crearea unei infrastructuri economice viabile, respectiv o rețea de minimum 4 parcuri industriale, și, în paralel crearea oportunităților de calificare/reconversie profesională în meserii real solicitate/deficitare pe piața muncii, susținute de autoritatea locală (investiția este recuperabilă în timp); crearea concurenței pe piața dezvoltării imobiliare (care ar duce la un raport corect locuință-preț), acum aceasta este sufocată/captivă fiind predată unui număr restrâns de antreprenori; dezvoltarea și promovarea oportunităților de timp liber, cultură și a turismului de proximitate; transparență, onestitate și profesionalism în actul administrativ (lipsa acestora cauzează cetățeanului frustrări/dezamăgiri și sunt factor determinant în opțiunea părăsirii regiunii); susținerea antreprenoriatului autohton; facilități pentru angajatorii care (pot și) adoptă lucrul de la distanță sau condițiile de muncă flexibile – acestă măsură poate inversa tendința de depopulare (mai ales în zonele rurale), permițând tinerilor educați să rămână sau să se stabilească în zone pe care altfel le-ar fi părăsit (România, Ungaria și Croația sunt pe ultimele locuri în UE la indicatorul condiții de muncă flexibile).

 

2) rezolvarea depopulării zonelor rurale: rezolvabilă prin conectarea rural-urban prin rețele de transport de calitate; crearea, dezvoltarea și întreținerea unei infrastructuri de învățământ preșcolar, școlar și de tip after school fiabile economic, eventual susținute în totalitate de autorități (acum, chiar și cele din mediu urban sunt prohibite pentru majoritatea părinților); programe pentru creșterea calității actului medical; diversificarea actului cultural și de petrecere a timpului liber; oportunități suplimentare de muncă pentru cei care nu vor să practice agricultura (industrie, turism, servicii etc.); reducerea decalajului rural-urban în sectorul digital.

 

3) rezolvarea declinului fertilității: adoptarea de către autoritățile locale a unor măsuri care să stimuleze creșterea numărului de nou-născuți – câteva sugestii: indemnizații locale pentru naștere; acordarea unui trusou pentru nou-născut (primele două măsuri sunt implementate deja în câteva orașe din România – nu și în Maramureș); susținerea familiilor paupere cu copii (prin programe de finanțare nerambursabile și prin implicarea unor ONG-uri specializate); crearea unei infrastructuri de calitate pentru educația preșcolară (creșe, grădinițe, programe de tip “prelungit” – UE a recomandat în acest sens modelul german al instituțiilor publice de îngrijire a copiilor, care a dus la creșterea ratei familiilor, cele mai multe au acum al doilea și al treilea copil); integrarea eficientă a femeilor (mame) pe piața muncii (în Europa, doar Croația și Serbia au un procent mai mic de femei angajate decât România).

 

Cătălin VISCHI