EXCLUSIV – Cui plătește CJ Maramureș 210.000 de euro pentru ruina Castelului Teleki din Pribilești: unui austriac, ieșit cu scandal din acționariatul Deutsche Bank

DEVOALARE. Castelul Géza Teleki (foto mic dreapta), situat în satul maramureșean Pribileşti (com. Satulung) va fi cumpărat de administrația publică a județului (Consiliul Județean) cu suma de 210.000 euro. Cine va beneficia de bani? Actualul proprietar, evident. Dar cine este proprietarul? În acest moment, imobilul este în proprietatea firmei Castel Pribilești SRL. Această firmă este controlată în totalitate de austriacul Gerd Alexander „Alex” Schütz (foto mare sus – este unic asociat).

Cronologia plimbării castelului prin firme

Firma, denumită inițial Castelul Teleki SRL, a fost fondată în 2007 de englezul Peter John Tweedie (asociat unic). Tweedie, prezentat ca fiind “un urmaş englez al familiei Teleki”, a intrat în posesia ruinei Castelului Teleki din satul Pribilești, după ce beneficiind de faptul că administrația județului (CJ Maramureș) nu și-a exercitat dreptul de preemțiune, cumpărând imobilul (nerevendicat) de la administrația comunei Satulung.

Tranzacția s-a făcut printr-un sereleu (Gipfix Construct din Bucureşti, care nu mai funcționează din anul 2010) pe care acesta îl deținea împreună cu soția sa, Mariana Tweedie, la prețul de 244.000 de euro + TVA. După tranzacție, Tweedie a trecut bunul pe firma Castelul Teleki SRL și a anunțat că-l va reabilita până în decembrie 2009 și îi va da destinație turistică.

Numai că Tweedie n-a reușit să facă, practic, nimic (a încercat, fără succes, să acceseze fonduri europene pentru restaurare). Așa că a încercat să-l vândă, de mai multe ori, fapt reușit, pe tăcute, la începutul anului 2016. Practic, englezul a vândut cu totul firma care deținea ruina castelului (SC Castelul Teleki SRL). La scurt timp după vânzare, Tweedie a decedat, au precizat pentru 2mnews surse implicate în tranzacție.

Cumpărătorul a fost austriacul Gerd Alexander „Alex” Schütz, care a modificat denumirea societății în Castel Pribilești SRL și i-a mutat sediul social din București în satul maramureșean.

Schütz era prezent pe piața economică din Maramureș, fiind asociat (40%) în firma Expoexpert (specializată în prelucrarea lemnului – înregistrată inițial în Satu Nou de Jos, iar apoi în Coaș), cu băimăreanul Ovidiu Ioan Pașca (foto mic dreapta), rezident în Holzing (Austria) – Pașca, care este și pilot și organizator de raliuri este asociatul majoritar în Expoexpert (cu 60%), dar și reprezentantul lui Schütz în România pentru firma Castel Pribilești SRL, înființată cu un singur scop: vânzarea ruinei fostei reședințe de vară a contelui Teleki.

Cine este Schütz

Gerd Alexander Schütz (54 de ani, originar din Linz ) este un antreprenor austriac, CEO al C-Quadrat Investment Group din Viena, președinte al Cyan Security (o firmă de securitate IT din München).

Timp de 4 ani, până în primăvara acestui an, Schütz a fost membru al Consiliului de Supraveghere al Deutsche Bank AG – a demisionat în 27 mai 2021, cu 2 ani mai devreme decât perioada pentru care a fost numit, în urma scandalului stârnit de Afacerea Wirecard, cauzat de participația de 10% pe care a ajuns să o dețină compania chineză HNA – fapt care determinat scăderea cu peste 40% a acțiunilor Deutsche Bank.

Odată cu retragerea sa, Schütz și vândut și acțiunile pe care le deținea la banca germană (la acel moment, era unul dintre primii 15 mari investitori ai Deutsche Bank, având o deținere de 0,84%).

Schütz este asociat, printre alții, cu finanțatorul german Christian Angermayer (care a jucat un rol-cheie în a ajuta HNA să-și cumuleze pachetul de acțiuni la Deutsche Bank), iar în cercul său de prieteni apropiați este și oligarhul ucrainean Dmytro Firtasch condamnat pentru corupție în SUA.

Finanțistul austriac mai deține un castel în districtul Hernals din Viena: Castelul Neuwaldegg (foto mic stânga), edificat la finalul secolului XVII-lea, fostă reședință a contelui Theodor von Strattmann – proiectat de arhitectul Johann Bernhard Fischer von Erlach și înconjurat de o grădină formală franceză. În timpul reabilitării castelui său din Viena l-a cunoscut pe băimăreanul Pașca, care a lucrat acolo, și a decis ulterior să se asocieze cu Pașca în firma Expoexpert și să obțină acreditările pentru ca aceasta să poată reabilita castelul din Pribilești, pe care intenționa să-l transforme într-un hotel de lux.

Din cauza unor probleme juridice (firma din Maramureș a pierdut hala de producție pe care o cumpărase prin lichidare în Satu Nou de Jos), Schütz a decis să retragă din proiectul reabilitării castelului din Pribilești și a achiziționat un alt castel, în Veneția (Italia). Cam așa s-a istovit o (altă) oportunitate în Maramureș…

Ce cumpără CJ Maramureș cu 210.000 euro

Castelul Teleki din Pribilești a fost construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, inițial sub forma unui conac, pe un singur nivel, de contele maghiar Teleki Géza (născut în Dej), fost ministru de interne al Regatului Ungariei (între 1889-1890). În 1897, conacul a fost supraetajat și modernizat în stil eclectic, fiind folosit ca reședință de vară a familiei nobiliare Teleki.

După moartea lui Teleki Géza (1913) și până în 1941, a fost administrat de fiul acestuia, contele Teleki Pál (foto mic stânga) fost prim-ministru al Ungariei (în perioadele 1920-1921 și 1939-1941), rămas în istorie ca un anti-evreu, fiind considerat „unul dintre cei mai consecvenți politicieni antisemiți din perioada post-Trianon” (este cel care, în 1940, s-a întâlnit în Germania cu Adolf Hitler și i-a propus deportarea evreilor din Europa după încheierea războiului).

După război și impunerea de sovietici a comunismului în România, castelul a fost naţionalizat și i s-a dat diverse întrebuinţări (sală de baluri, cinema, depozit pentru cereale, sediu al Cooperativei Agricole de Producţie). După evenimentele din decembrie 1989, starea imobilului era deja una foarte proastă. În mod paradoxal, domeniul ruinat de la Pribilești nu a fost revendicat de moştenitorii familiei Teleki, așa că în 2006 a fost trecut în proprietatea privată a comunei Satulung.

Imobilul este clasat ca “monument istoric de clasă A”, însă a mai păstrat doar zidurile și acoperișul. Are o suprafață construită de 589 de metri pătrați + o anexă de aproape 300 de metri pătrați (suprafața totală a terenului fiind de peste 6.700 de metri pătrați – atât a mai rămas din parcul de peste 16 hectare, cu stejari canadieni, care înconjura inițial edificiul).

Cătălin VISCHI