EXCLUSIV – Cine a cumpărat platforma industrială a Combinatului Cuprom Baia Mare și ce interese/planuri au noii proprietari

0
10381

PROPRIETARII. În acest moment, două firme dețin în proprietate fosta plaformă industrială a Combinatului Cuprom (fost Phoenix) Baia Mare, acestea cumpărând întreaga suprafață de la Piraeus Bank (prin Piraeus Leasing), ajunsă proprietar prin compensarea/schimbul unor creanțe cu celelalte bănci comerciale care au devenit proprietare pe diferite parcele în urma neachitării de Cuprom a împrumuturilor financiare.

 

Ambele firme care în acest moment dețin platforma industrială a fostului Cuprom sunt înregistrate în București. Identitatea acestora: Steinhardt Development SRL (controlată de omul de afaceri brașovean Cristian Costel Eftinca) și Minero Remediation SRL (controlată de Daniel Cristian Boldor, originar din Șomcuta Mare – prin soția sa, Steliana Livia Boldor). Eftinca deține circa 60% din suprafața totală a fostei platforme industriale Cuprom, iar Boldor, aproximativ 40%.

 

Steinhardt Development

 

Eftinca a ajuns proprietar al celei mai mari părți a Combinatului Cuprom, după ce proprietatea industrială din Baia Mare a fost inclusă de Piraeus Bank într-un pachet de proprietăți din mai multe orașe achiziționat de omul de afaceri brașovean prin firma Urban Invest SRL. Prețul vânzării întregului pachet (care cuprindea și circa 60% din Cuprom): aproximativ 17 milioane de euro.

 

Urban Invest este una dintre firmele lui Eftinca pe care se face dezvoltare imobiliară. În principiu, Eftinca achiziționează proprietăți ajunse în portofoliile unor bănci comerciale și le pregătește pentru vânzarea compactă, de regulă către firme din retail (fac relocări de fabrici, PUZ-uri, obțin avizele, acordurile și uneori autorizațiile necesare).

 

În octombrie 2018, după compactarea terenurilor (pentru că Horia Simu a dezmembrat proprietatea în aproape 100 de CF-uri, pe care le-a amestecat, le-a suprapus, și le-a oferit garanții la bănci pentru împrumuturile luate, tocmai pentru a nu putea fi executate/vandabile în cazul executării), Eftinca a propus orașului spre cumpărare o suprafață de 320.000 mp, cu 2,7 milioane de euro. În tot acest timp, a compactat proprietatea, delimitând clar terenul pe care-l deținea firma sa și terenul pe care-l deținea firma controlată de Boldor.

 

Orașul (Consiliul Local, primarul Cherecheș) n-a fost de acord să-l cumpere, pentru că vor acea proprietate gratis, pe considerent că nu au fost plătite, de lungul anilor, după ce terenul a fost executat de mai multe bănci comerciale, autorizațiile de demolare a clădirilor, care s-au jefuit cu complicitatea instituțiilor responsabile, a firmelor de pază și a proprietarilor de la acele momente, de diverse firme care au exploatat fierul vechi și nemetalele din subsolul proprietății cu teren contaminat, și pentru că nu sunt actualizate condițiile de mediu pe care trebuie să le respecte proprietarul.

 

Un studiu de mediu, plătit de Eftinca și întocmit de o firmă acreditată în acest sens de Ministerul Mediului, acreditează concluzia că, în timpul decontaminării solului, de pe întreaga suprafață a fostului Combinat Cuprom pot fi reciclate/valorificate metale și nemetale care însumează 3 euro-10 euro/mp, ceea ce face ca suma plătită pentru decontaminarea proprietății să fie substanțial redusă.

 

Steinhardt Development (al cărui teren este împărțit în două fâșii compacte, pe una dintre acestea aflându-se și coșul de dispersie înalt de 351,5 m) a reușit să compacteze și delimiteze clar proprietățile, la înțelegere cu Minero Remediation, și a proiectat un complex de industrii nepoluante și comercial. Din cauza “bună-voinței autorității locale”, tentația este de a nu mai implementa proiectul, ci și să vândă terenul/proiectul.

 

Minero Remediation

 

Și Daniel Cristian Boldor (foto mic stânga, 44 de ani), născut în februarie 1977, în Șomcuta Mare, interfața proprietarilor a circa 40% din platforma industrială Cuprom Baia Mare, a ajuns în proprietatea unei părți semnificative a terenului cumpărând la licitație bucățele intrate în portofoliul Piraeus Bank. El reprezintă în România o firmă înregistrată în Dover, capitala comitatului Kent din statul Delaware (SUA).

 

Firma se numește Terra Resources și achiziționează prin diferite subsidiare din România terenuri contaminate (a fost implicată, prin altă subsidiară, și în achiziția/recuperarea metalelor și nemetalelor de pe terenul fostului Combinat Romplumb din Ferneziu). Din terenul de la fostul Combinat Cuprom susține că a cumpărat circa 20 de hectare (din cele 58 de hectare), prin subsidiara Bitmine SRL.

 

Terra Resources cumpără terenuri contaminate pentru a recupera metalele și nemetalele reciclabile – în cazul Cuprom sunt vizate în principal cupru (în formă de concentrat, mată și zgură – ei susțin că în urma testelor de la Romplumb pot realiza recuperarea a 80% a cuprului din mata cuproasă, prin procedeul de separare gravitațională, pentru că au găsit reactivi adecvați), dar și plumb, cadmiu și zinc -, a ecologiza suprafața și a o revinde pentru uz comercial mixt și/sau rezidențial.

 

Conform testelor preliminare făcute de Terra Resources, raportul lor intern susține că din exploatarea pământului de pe fosta Cuprom se pot obține cupru, precum și cantități (viabile economice în privința costurilor exploatării) de argint și de aur.

 

Surse informate și implicate susțin că Minero vizează achiziția părții aflate în proprietatea Steinhardt și accesarea de fonduri europene pentru procesul de decontaminare, urmând ca la finalul acesteia să vândă terenul ecologizat pentru un proiect mixt de locuire/comerț.

 

Opinie: tranzacția nu va avea loc, Boldor având în ultimul timp probleme majore cu altă companie subsidiară a Terra Resources, Exiteco, aflată în insolvență și cu trimiteri în judecată (de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa) a lui Boldor și a firmei pentru evaziune fiscală (15 acte materiale), spălare a banilor (2 acte materiale), efectuarea de activitați de prelucrare de produse specifice și de export a acestora dupa ce Garda Națională de Mediu a dispus sistarea activității, folosire de acte nereale etc. – speța se referă la tentativa de export, pe cale navală, a peste 867 de tone de materie primă (mată cuproasă, concentrat de cupru, concentrat de argint, pământ argilos format din minerale argiloase) declarat ca deșeu.

 

* Foto: arhivă, @ Terra Resources, @ Primăria Baia Mare

 

Cătălin VISCHI



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here