EXCLUSIV – Ce se întâmplă cu depozitul de deșeuri de la Sârbi: cine este câștigătorul contractului de 198 de milioane de lei și cine a contestat verdictul în instanță

4
1636

DEZVĂLUIRI. Scrierea de față prezintă și analizează detalii despre situația din acest moment a Centrului de Management Intergrat al Deșeurilor din satul Sârbi (com. Fărcașa), ultimul obiectiv major rămas de 7 ani (!) nefinalizat și care menține în stare de nefuncționare Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) Maramureș.

 

Lucrarea staționează, licitația a fost contestată

 

Lucrările de la CMID Sârbi-Fărcașa au început în 17 iulie 2015 (când s-a semnat contractul dintre CJ Maramureș și sereleul din Botoșani Victor Construct, acum în insolvență, și secondantul Antrepriza de Montaj și Instalații SA Baia Mare). În august 2018, CJ Maramureș a reziliat contractul cu Victor Construct (speța e pe rolul instanțelor de judecată, firma din Botoșani, acum în insolvență, cerând daune de la CJ Maramureș de peste 24 de milioane de lei – sunt o multitudine de procese pe rol în această speță, încă nesoluționată definitiv).

 

Un an nu s-a muncit nimic. În 6 iunie 2019, CJ Maramureș (pe atunci condusă de pesedistul Gabriel Valer Zetea, acum deputat) a semnat contractul de execuție al lucrărilor, cu un serele care în acel moment n-avea nici activitate, nici angajați (Conteh Barengott). În 8 iulie 2019, s-a eliberat autorizația de construire. În cei 2 ani (2019-2020), firma a realizat o cifră de afaceri totală de peste 22 de milioane de lei, dar dealul nu e stabilizat, clădirile nu sunt în siguranță, drumul de acces e tot compromis.

Apoi iar nu s-a lucrat nimic vreun an. În aprilie 2021, CJ Maramureș (condusă de Ionel Bogdan) a scos la licitație actualizarea documentației tehnice și execuția restului de lucrări rămase neexecutate, inclusiv măsuri de stabilizare a amplasamentului pe care niște iresponsabili încă nepedepsiți au decis că e ideal să construiești depozitul de deșeuri al Maramureșului.

 

Practic, câștigătorul acestui contract trebuie să pună în funcțiune CMID Sârbi (să consolideze/stabilizeze/pună în siguranță amplasamentul situat pe un deal-mișcător, să construiască celelule de depozitare a deșeurilor și să facă instalațiile de tratare a apei reziduale). Totul într-un an (360 de zile) – nu râdeți, că râdeți pe banii noștri, ai maramureșenilor.

 

CJ Maramureș a estimat că suma totală pe care o va plăti este de peste 198 de milioane de lei (exact: 198.047.203,34 lei, sumă care cuprinde TVA și care este echivalentă cu circa 40 de milioane de euro). Ofertele au fost depuse până în iunie 2021. Contractul a fost atribuit pe criteriul Cel mai bun raport calitate – preț (unde prețul a avut o pondere de 75% din decizia finală, iar garanția lucrării de 25% – garanția minimă/obligatorie/impusă de lege fiind de 3 ani).

 

Identități: cine a câștigat

 

În 8 noiembrie 2021, câștigătorul a fost desemnat… asocierea de firme româno-turce Coneth Barengott SRL (lider de asociere) & Repcon SA & Gökşin İnşaat Gıda (denumirea completă a firmei turce este Gökşin İnşaat Gıda Turizm Bilişim Tüketim Malları Pazarlama Madencilik Ve Proje Müşavirlik Hizmetleri Limited Şirketi). Așadar, un triunghi de societăți cu vârful… tot fostul contractor (Coneth Barengott).

 

Să dezvăluim identitățile celor care controlează firmele asocierii desemnate câștigătoare:

 

Coneth Barengott SRL, liderul de asociere, este înregistrat în Târgoviște (jud. Dâmbovița), este controlat de George Răuțoiu și a fost înființat în anul 2001, sub numele Curier SRL, având ca principal obiect de activitate transportul rutier de mărfuri. Până când a câștigat contractul de peste 12 milioane de lei (exact: 12.004.067,56 lei + TVA, la acea dată echivalentul a peste 2,54 milioane de euro), pentru punerea în siguranță a investiției de la Sârbi (com. Fărcașa), executat în 6 luni, nu avusese în ultimii 13 ani nicio activitate (a avut sistare de activitate), fiind reactivat fiscal doar în 19 martie 2019, înaintea licitației pe care a câștigat-o deși avea activitate ZERO – nicio cifră de afaceri, niciun angajat.

 

Răuțoiu deține direct și indirect (prin intermediul familiei, originară din Câmpulung Muscel – jud. Argeș) mai multe firme (Group Concif, Ratelen Construct, Conteh Barengott).

 

La momentul semnării contractului, pesedistul Zetea (care visa la cai verzi pe pereți, că va mai câștiga un mandat de președinte al CJ Maramureș, dar l-a pierdut, evident) a mărturisit în confesionalul public că “se va acționa conform primului studiu geotehnic făcut pe bune”. Adică firma lui Răuțoiu, trezită din adormirea economică să presteze un contract de 12 milioane de lei, va face exact ce zice studiul (făcut prima dată!).

 

Și că va pune în siguranță (terenul, investiția, construcțiile etc.: “curăţarea reţelelor executate, identificarea şi scoaterea din uz a segmentelor de infrastructură nefuncţionale şi captive în masivul de pământ, reabilitarea drumului de şantier și stabilizarea alunecărilor care îl afectează, asigurarea stabilităţii versanţilor, respectiv stabilitatea locală şi generală prin lucrări specifice”). În contextul în care contractul s-a finalizat, firma a fost plătită, se presupune că au făcut. Dar terenul tot nu e stabilizat (pentru că actualul contract, aflat în deliberare după licitație, menționează și stabilizarea terenului).

 

Involuntar, pesedistul Zetea, din postură de șef al administrației județene, le-a dat apă multă la moara procurorilor din Maramureș, recunoscând public pentru prima dată că a fost făcut pe bune primul studiu geotehnic (obligatoriu pentru investiție) la… 13 ani de la demararea investiției! Și că restul (antecedentele – două studii), plătite din pușculița județului și încasate de firme de casă – politice, au încasat banii fără să facă NIMIC legal.

 

Dar, sigur, în județul Maramureș nimeni nu prinde pe nimeni, procurorii cel mult au râs (“Hă-hă-hă, auzi bă, ce chestie!”) ș-apoi și-au văzut de ale lor. Că au treabă multă. Sigur, care nu se vede (adică nu e cuantificabilă într-un județ jefuit la lumina zilei, dar care n-are niciun jefuitor identificat), dar multă…

 

Repcon SA Oradea, asociat secundar, este controlat de inginerul hidrotehnist Mircea Nistreanu, originar din Copșa Mică, prin fiica sa, Laura Delia Nistreanu, care deține scriptic 76% din acțiuni – în ultimii 10 ani cifra de afaceri a acestei firme a scăzut de la 150 de milioane de lei la 9 milioane de lei.

 

Gökşin İnşaat Gıda Turizm Bilişim Tüketim Malları Pazarlama Madencilik Ve Proje Müşavirlik Hizmetleri Limited Şirketi, asociat secundar, este o firmă turcă cu sediul central în Bursa. Este o companie serioasă, cu lucrări de construcții importante și, mai ales, cu experiență în domeniul acestui contract, turcii finalizând mai multe proiecte similare cu cel de la Sârbi, construind depozitele de deșeuri de la Aksaray, Kirsehir, Fethiye, Cankiri, Kastamonu etc. – ultimul, anul trecut (e drept, nu pe un teren similar cu al nisipurilor mișcătoare, cum este acea confluență a dealurilor din satul maramureșean). Firma este controlată de Adnan Gökşingöl.

 

Identități: cine a contestat

 

În 18 noiembrie 2021, verdictul în privința câștigătorului a fost contestat. Contestația a venit de la asocierea de firme Dimex 2000 Company SRL (lider de asociere) & Coral SRL & Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi SRL & IașiCon SA. Sigur, a fost depusă de liderul de asociere, Dimex.

 

Acesta a cerut Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) să dispună anularea documentului prin care CJ Maramureș i-a refuzat dreptul de a consulta și studia dosarul achiziției, respectiv actele din evaluarea ofertelor (procesele-verbale de evaluare a documentelor de calificare, a propunerilor tehnice şi a propunerilor financiare); să ceară detalierea motivelor prin care oferta Dimex a fost considerată neconformă; să anuleze decizia prin care oferta Conteh Barengott a fost declarată conformă; să oblige CJ Maramureș să continue procedura de atribuire, prin reevaluarea ofertei depuse de Dimex și să emită un nou rezultat în privința câștigătorului.

 

CNSC a admis parțial contestația, în sensul că a dispus reevaluarea ofertei asocierii conduse de Conteh Barengott / Răuțoiu (implicit să anuleze raportul inițial al procedurii). Și atât. În consecință, Coneth Barrengott a cerut în instanță suspendarea deciziei CNSC, chemându-le în judecată, ca intimat, pe Dimex și CJ Maramureș. În primă fază, instanța (Curtea de Apel Cluj) a decis desființarea în totalitate a deciziei CNSC și acum judecă plângerea depusă împotriva anulării raportului inițial. Cine e deponentul contestației?

 

Dimex 2000 Company SRL, liderul de asociere, este înregistrat în satul Rebrișoara (jud. Bistrița-Năsăud) și este controlat de Ioan Scurtu.

 

IașiCon SA, asociat secundar, este cea mai mare firmă de construcții din Moldova (înființată în anul 1992, prin separarea de Trustul Regional de Construcţii), are o cifră de afaceri de 81,5 milioane de lei și un profit net de 6,6 milioane de lei obținut cu 204 angajați. Firma este controlată de Titel Sinescu.

 

Coral SRL, asociat secundar, înregistrată în Tulcea, este controlată de antreprenorul Cornel Georgescu, unul dintre cei bogați tulceni, într-o vreme chiar în topurile celor mai bogați români.  din județul Tulcea (deține mai mutle firme, Solar Aluminium SRL, Transif SA, Pescărușul SRL, dar Coral SRL este cea mai prolifică).

 

Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi SRL, asociat secundar, este fosta Aqua Park SRL, înregistrată în satul Slobozia (jud. Neamț), firmă cu o cifră de afaceri de 257 de milioane de lei și profit net de 4,7 milioane de lei obținut cu 234 de angajați. Este controlată de Gheorghe Vlasie, fiul unui apropiat al pesedistului Ionel Arsene (preşedintele CJ Neamţ) – pe care-l cheamă la fel ca pe fiu, Gheorghe Vlasie, zis Ginel, pentru a se face diferențierea -, care la finalul anului trecut tocmai a fost trimis în judecată de procurorii DNA Bacău pentru obținerea pe drept de fonduri europene (o speță cu construirea unei ferme piscicole în localitatea Buhuși, județul Bacău).

 

Ce a mai rămas de făcut, cu câți bani și până când

 

Păi, au mai rămas de făcut multe, pentru că până acum nu s-a făcut nimic, decât s-au tocat, metodic, banii europeni, banii din bugetul statului și cei din bugetul județului. Președintele CJ Maramureș, Bogdan, zice că în martie încep lucrările (am râs tare-tare de tot) și că totul se termină în aprilie 2023 (iar am râs tare-tare de tot). De cheltuit, ziceam, colea… încă 40 de milioane de euro. Să ne oprim puțin din râs și să precizăm: dacă nu se termină acest proiect (la modul de a fi funcțional/operațional) în 31 decembrie 2023, zic să ne facem valizele și să mergem care-ncotro, pentru că proiectul nu mai poate fi fazat și banii europeni tocați până acum trebuie dați înapoi. Ceea ce înseamnă falimentul primului județ din România. Unul meritat: proiectul acesta a început în iulie 2013 (când au fost aprobați indicatorii tehnico-economici), însă negocieri privind locaţiile, întâlniri, dezbateri publice și tot ce a însemnat faza de pregătire a SMID în judeţul Maramureş s-au purtat încă din anul 2003. Adică în 7 ani n-am fost în stare să facem un proiect pe care-l pregătim de 17 ani…

 

Proiectul
La Sârbi-Fărcașa se prevede construirea pe o suprafață de 11,8 hectare, a unui depozit ecologic de deşeuri conform normelor UE, compus din 4 celule, având capacitate totală de stocare a deșeurilor de aproape 2 milioane de metri cubi. Celulele de depozitare a deșeurilor sunt prevăzute cu sisteme de colectare, transport şi tratare levigat şi a apelor uzate, precum și a biogazului.
Pe suprafața depozitului sunt prevăzute diferite clădiri și utilități (clădirea administrativă, garaj, atelier auto, control acces, pod basculă, staţie spălare autovehicule, staţie de alimentare cu combustibil, sistem de monitorizare a factorilor de mediu, sistem de colectare a apei pluviale, reţele apă, electrice, sanitare și termice).

Cătălin VISCHI



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.

4 COMENTARII

  1. Trebuie pornita discutia de la o realitate . Sunt judete in Romania unde asemenea depozite exista si sunt functionale. Doar ca ele nu au avut sefi de judeteana corupti si/sau incompetenti si nici o dna Bura care sa se opuna la orice! Dar, proiectul nu se va finaliza cata vreme de el se ocupa aceleasi persoane incompetente precum madam Breban ”promovata” de Ionel Bogdan din director proiecte in pozitia de county manager. Cand conducerea CJMM va realiza ca trebuie un om si o echipa serioasa care sa fie capabila sa monitorizeze proiectul SMID, se va ajunge la un rezultat. Prin urmare dle Vischi nu pot decat sa aprob afirmatiile Dvs chiar daca ati fost ”elegant” si nu ati pomenit-o pe madam Breban, prezenta in CJ pe toata durata acestui proiect ratat si sau mai ales si datorita ei…

  2. Nu lipsa depozitului e problema in Maramures Ce am ajuns sa ne mândrim cu așa multe depozite de gunoi în fiecare județ ??? Dacă vrem să rămânem în UE trebuie sa ne ridicăm la nivelul țărilor din UE care sortează și reciclează nu care fac depozite de gunoi Știm că Germania a interzis așa ceva prin lege ! Susțin metodele corecte folosite in UE nu o tehnologie expirata cipriotă.

  3. Ionel Bogdan sa vegheze la respectarea legii nu sa acopere penalitățile altora și de fapt a celor din propriul partid că ei Marinel Kovacs și Mircea Man au decis locul fara studii geotehnice in momentul când au raportat amplasamentul !! Nu vor restitui banii dacă rezolva problema cum se cere acum nu cum a fost prevăzută prin SMID. Nu i târziu să le vina mintea la cap dar mafia gunoiului trage sforile că are nevoie la Fărcașa de acest depozit că aici este asigurată maximizarea profitului. Viitorul este fără gropi de gunoi și fără incineratoare ! Sortam corect pe cinci fracții, reciclabile ( 1.sticla, 2.hârtie, 3plastic,metal) compostabile ( 4 biodeseurile) categorii care sunt resurse și nu avem voie sa le îngropăm sau sa le arderem și rămân maxim zece procente 5.deșeuri reziduale,a căror ridicare se plătește în funcție de cât aruncam fiecare și din care trei procente se alege pt fabricile de ciment și prin reproiectarea și educația cetățenilor restul vor scădea tinzând spre zero deșeuri adică zero risipă !!Maramutesul nu are nevoie de groapa de gunoi zece depozite de gunoi vor fi preaulte pentru întreaga țară! Importanta este acum respectarea legii adică sortarea pe cinci fracții , colectarea de Drusal corect pe fracții diferite ! Reciclabile se pot rezolva oriunde pentru a le clasifica pe n categorii, că nu poluează, compostabilele trebuie compostate nu îngropate că depuse la gropile de gunoi produc levigat și metan ! Agricultura are nevoie de compost de calitate că îngrășămintele chimice nu doar că s scumpe dar distrug in timp calitățile solului Maramureșul poate rezolva problema doar sa vrea autoritățile care din păcate sunt sub influenta mafiei gunoiului.

    • Chiar vorbesti fara sa stii doar sa fii in treaba. Scoti din gura niste aberatii pe care le mai si asterni pe hartie. Cand tot judetul era o groapa de gunoi era bine. Prostia, tupeul si ingamfarea unor papagali, care vor sa arate cat sunt de importanti si cum pun ei bete in roate si impiedica orice. Apoi ei ies si spun: V-am spus eu ca nu se poate. Sabotori ca in acest judet cred ca nu au existat in lume. Hai ca vreua sa te vad recicland si nu vorbind tampenii. Hai ca toti dati lectii. Cate persoane pe care le-ai instruit dumneata recicleaza asa cum ai scris. Cu siguranta niciuna. Platim ca prostii pentru unii care sunt nemernici. Compostarea unde o faci? Ca nimeni nu vrea platforma de compostare, pe aproape ca pute. DE ce nu il consiliezi pe primar, ca poate asa dispare gunoiul din Baia Mare. Noroc ca a fost frig, dar vine caldura si apoi vedem placerea gunoaielor in oras.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here