EXCLUSIV – Ce face criminalul maramureşean Aurel Mich, condamnat pe viaţă în SUA, în „închisoarea de unde nu a evadat nimeni”

0
883

CRIMINAL. Deţinutul nr. 317.239 din închisoarea federală de maximă securitate North Branch Correctional Institution este un maramureşean condamnat la executarea a două sentinţe de închisoare pe viaţă. Numele lui este Aurel Mich. Am lucrat la documentarea acestui caz în urmă cu 15 ani, cu colegii mei de la Gazeta de Maramureş, Ciprian Dragoş şi Puiu Teremtuş, şi cu jurnaliştii americani Ellen Shiau şi Brian Gnatt de la The Gazette din Maryland, acolo unde a avut loc dubla crimă. Probabil vă reamintiţi, vag, povestea din 2002, astăzi, însă, primiţi continuarea: ce s-a întâmplat după condamnare şi ce face Mich acum?

 

Procurorul Foster şi „arma” crimei

 

Procurorul Alex Foster

Procurorul federal adjunct Alex T. Foster, cel care a obţinut în instanţă condamnarea criminalului, mai păstrează şi acum, sprijinit de colţul biroului său, mânerul cricului cu care Mich i-a omorât cu brutalitate pe fraţii Lydia E. Medina (59 de ani) şi Eliezer “Eli” Medina (54 de ani). O „amintire macabră, înfiorătoare”, dar care îi aminteşte că „victoria = dreptate”.

 

Foster, acum în vârstă de 60 de ani, fost actor de teatru, mai are prin vreun sertar şi fotografiile de la morgă a fraţilor de origine portoricană. Fotografii mari, color, făcute de criminalişti, în care sângele pare must de sfeclă. Le arată celor care-l întreabă de mânerul cricului sprijit de birou, povestindu-le despre crima care a înspăimântat mica şi liniştita comunitate din cartierul Germantown (Montgomery – Maryland).

 

Însă după un proces care a durat din august 2002 şi până în decembrie 2003, a reuşit trei din cele patru obiective pe care şi le-a propus ca reprezentant al acuzării: să dovedească vinovăţia lui Mich, să obţină condamnarea la închisoare pe viaţă şi executarea pedepei într-o închisoare de maximă siguranţă din SUA.

 

A eşuat doar în privinţa posibilităţii eliberării lui Mich (acum în vârstă de 52 de ani). Deşi în urma întâlnirii procurorului federal al statului Maryland, Douglas F. Gansler, cu oficiali ai Ambasadei României, pentru a nu risca un scandal internaţional, s-a stabilit ca băimăreanul să nu fie condamnat la moarte („pentru că în dreptul penal din România nu există pedeapsa cu moartea”), ci la închisoare pe viaţă fără posibilitatea de a fi eliberat, Foster a obţinut în instanţă condamnarea lui Mich la executarea a două sentinţe de închisoare pe viaţă cu posibilitatea eliberării condiţionate după cel puţin 25 de ani – adică, cel mai devreme, peste 10 ani, în 2027, atunci când Mich va avea 62 de ani.

 

Totuşi, dificil de crezut că atât Comisia pentru eliberarea condiţionată din Maryland, cât şi guvernatorul statului îi vor acorda clemenţă lui Mich, pentru că una dintre condiţii este comportarea ireproşabilă pe parcursul întregii perioade petrecute în detenţie. Iar Mich nu îndeplineşte această condiţie. Aveţi mai jos argumentele.

 

Deţinut în închisoarea „periculoşilor”

 

Mich a fost închis pe perioada proceselor, până la sentinţa prin care i s-a comunicat pedeapsa, în Penitenciarul (Correctional Institution) Maryland din Hagerstown. Însă după aceea, a fost transferat la închisoarea de maximă siguranţă North Branch Correctional Institution („NBCI”) ce tocmai atunci, în 2003, s-a dat în folosinţă. Aceasta a fost inclusă în topul mondial al celor cinci închisori din care nu a evadat nimeni, la vremea inaugurării fiind denumită „Hi-Tech Prison”, una dintre închisorile cu cea mai avansată tehnologie.

 

Situată în orăşeul Cumberland (aproximativ 22.000 locuitori), NBCI nu este doar o închisoare înţesată cu tehnologie de monitorizare video şi senzorială 24 de ore din 24, ci întregul concept este centrat pe descurajarea oricărei tentative de evadare. Închisoarea a fost construită pe principiul „cetăţii inversate” – turnul de control principal e în mijlocul complexului, fiind înconjurat de toate unităţile cu celule, ceea ce permite ca doar doi ofiţeri să supravegheze un sistem care controlează toate uşile de securitate, camere video, până şi fluxul de apă din celule. Fiecare domeniu accesat de deținuţi este supravegheat, iar uşile celulelor – chiar şi cele ale băilor -, sunt din sticlă anti-glonţ. Aici sunt închişi doar deţinuţi condamnaţi pe viaţă sau la moarte. Cei mai periculoşi.

 

Procesomanul Mich

 

Acum, pe final, explicaţia: de ce e greu de crezut că Mich va fi eliberat condiţionat peste 10 ani? În primul rând nu şi-a recunoscut faptele, în pofida dovezilor evidente (probe ADN, martori). În al doilea rând, nu pentru că procurorul Foster a afirmat că dacă Mich va fi vreodată eliberat, acesta va fi foarte bătrân, ci pentru că în ultimii cinci ani, maramureşeanul s-a transformat într-un procesoman, el reclamând instanţei de 31 de ori pe cine a considerat de cuviinţă (gardieni, colegi de detenţie, sistemul, SUA, serviciul medical etc.), lăsând senzaţia că doreşte doar să mai iasă din celulă. Iar legislaţia americană permite de trei ori solicitarea judecării cu prioritate şi gratuit a cauzelor reclamate de o persoană – apoi se percepe o taxă de 400 de dolari, tocmai pentru a evita excesele procesomanilor. Însă şi Comisia de eliberare ţine cont.

 

La 18 mai 2016, Mich a reclamat penitenciarul, scriind plângerea pe un sul de hârtie igienică, pentru faptul că i-au fost confiscate două cutii cu documente pe care avea dreptul să le deţină şi a solicitat despăgubiri de 10 milioane de dolari. La 2 iunie 2016, a reclamat că i-a fost confiscată o cutie cu fotografii de familie şi bijuterii, solicitând daune de 10.000 de dolari pe fiecare zi în care penitenciarul întârzie să i le returneze.

 

La 19 august 2016, Mich a reclamat NBCI că în martie 2016 a fost „forţat să doarmă în patul de sus în ciuda vârstei sale şi a problemelor medicale” şi că a căzut din pat şi are simptome de oboseală, precum şi dureri de gât, spate şi de cap. I s-a refuzat cererea de a face terapie şi de a i se acorda o proteză pentru spate, de aceea a solicitat despăgubiri financiare de 100 de dolari pe fiecare zi de suferinţă.

 

La 1 decembrie 2016, Mich a reclamat NBCI că în 29 octombrie, conducerea închisorii i-a interzis să facă serviciul religios (în inchisoare, Mich s-a convertit la religia iudaică), fapt pentru care a cerut să i se plătească daune. „Aurel Mich este litigios. Aceasta este a 30-a acţiune în instanţă pe care o întreprinde, doar trei cazuri fiind acceptate la judecată, însă şi acestea s-au soldat cu respingeri, pentru că au fost considerate fie frivole, fie fără sens”, a motivat Departamentul Penitenciarelor.

 

În fine, în 3 februarie 2017, Mich a reclamat „că e ucis încet” de conducerea închisorii, care nu îi oferă medicaţia şi tratamentul de care are nevoie, pentru că suferă „o stare catastrofică” de „290 de zile”, fiind suferind de: dureri de cap, insomnii, constipaţie cronică, dureri abdominale, de prostată, de ficat, de gât, de colon şi că are cancer tiroidian, fiind neglijat medical de 8 ani. A solicitat daune de 1 milion de dolari. Toate cererile de judecată (cu excepţia celor trei la care avea dreptul conform legii) i-au fost respinse pe considerent că viaţa sa nu îi e pusă în pericol şi nu a achitat taxa de 400 de dolari.

 

Aurel Mich

 

Aurel Mich s-a născut la 23 februarie 1965 în satul Şugatag (jud. Maramureş), fiind cel mai mare copil din cei patru ai familiei, şi a locuit în Baia Mare. A absolvit Şcoala profesională de la Liceul auto din Baia Sprie, la secţia mecanici, şi absolvire s-a angajat ca merceolog la IMRAUT. În 1983 a fost prins pe când încerca să trecă frontiera cu Iugoslavia, a fost condamnat la şapte luni de închisoare. După încă un an şi jumătate reuşeşte să ajungă în Iugoslavia, cere azil politic şi stă un an în lagăr. Apoi pleacă în SUA.

 

A revenit în Baia Mare doar de două ori, ultima dată în 2001, şi a spus familiei că lucra într-o firmă de construcţii. În 7 august 2002, ora 23, Mich (37 de ani) i-a omorât cu violenţă pe fratii Lydia Esther Medina (59 de ani, fosta sa concubină) şi Eliezer Medina (54 de ani), lovindu-i repetat în zona capului cu mânerul cricului auto. A fost arestat la puţin timp după comiterea crimelor ca principal suspect. În decembrie 2003, a fost condamnat la două pedepse de închisoare pe viaţă.

 

Cătălin VISCHI



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here