EXCLUSIV – Adevărul crud despre turismul din Maramureș: anomalia unui colț de Rai, o analiză rațională cu date oficiale

8
1534

OBIECTIV. Maramureș. Colț de Rai. Ultimul bastion al arhaicului nealterat. Pitoresc. Minunatul tărâm desprins parcă din basmele străbunilor. Ș.a.m.d. Mă rog, limbi la piciorul mesei, fără esență și susținere în realitate, le-ați auzit de multe ori, de regulă din gura autorităților administrative. Să vedem cum stăm la turism, câți s-au bulucit să vadă cu ochii lor acest colț de Rai. E o analiză rațională, care a eliminat exaltările patriotarde și s-a bazat doar pe cifre și procente oficiale.

 

O analiză care doare, dar care nu și-a propus să facă rău, ci să vă arate situația reală și să tempereze elanul surescitat, electoral și fals al autorităților ce ar trebui să fie responsabile (și) de gestionarea turismului – de asemenea, să le ofere acestora un argument suplimentar al necesității schimbării totale a strategiei de promovare turistică a colțului de Rai. Datele numerice și procentuale provin din surse oficiale (Institutul Național de Statistică), conform centralizării Ministerului Turismului a raportărilor structurilor de cazare turistică. Și acum să aflăm adevărul…

 

Unde suntem

 

Din punctul de vedere al afluxului de turiști, Maramureș se situează pe locul… 14 în țară, la puțină distanță de Harghita. Practic, în 2017, în județ au poposit 212.000 de turiști (doar 16% fiind străini, restul, români). E mult? Recent întors dintr-o stațiune sudică a Ciprului – nou creată (fondată doar în 2014) și de dimensiunea unui sat maramureșean (cu vreo 2.500 de suflete) -, unde anul trecut s-au înregistrat 700.000 de turiști, îmi asum răspunsul pe care mulți îl ocolesc: e minuscul, insesizabil, rușinos.

 

Într-un clasament național al județelor românești vizitate în anul 2017, Maramureșul se situează după: București (2.044.000 turiști/an), Brașov (1.246.200), Constanța (1.235.500), Cluj (630.600), Sibiu (563.600), Mureș (540.700), Prahova (529.700), Bihor (477.200), Timiș (399.100), Suceava (374.500), Vâlcea (355.000), Neamț (233.200) și Argeș (226.900). Aici suntem. Foarte aproape de Harghita, Arad, Caraș-Severin.

 

Practic, raportat la potențialul turistic al Maramureșului, uriaș, dar greșit exploatat, la această cifră (200.000 de turiști pe an) chiar dacă-i adaugi, cu bonomie și naivitate, încă un 0 tot e puțin. E… zero! La 200.000 de vizitatori pe an (aproape o treime din populația județului), nu însemni nimic în turism. Atenție, vorbim despre  un loc unicat pe planetă, aici aflându-se cea mai mare „aglomerare” de obiective UNESCO din lume.

 

Ce am făcut…

 

Sistemul de promovare al Maramureșului turistic e eșuat de mult și se perseverează în a-l menține an de an. Autoritățile publice județene organizează excursii externe la târgurile de profil, apoi recită miraculosul efect pe care îl au acestea, subliniind – ca și cum auditoriul ar fi format din persoane cu grave dizabilități mintale – „prestația de excepție a delegației Maramureșului” pentru a justifica oarecum cheltuirea unui purcoi de bani publici.

 

În 2017, de pildă, aceste excursii ale reprezentanților Consiliului Județean Maramureș (al cărui președinte, Gabriel Zetea, într-un exces de slugărnicie și pupincurism politic de joasă speță, l-a gratulat pe șeful său politic, controversatul Liviu Dragnea, chiar cu titlul de „ambasador al turismului maramureșean”) au cuprins destinațiile: Austria, Israel, Germania, Franța, Italia, Marea Britanie, Belgia, Elveția, Spania, Ucraina, Ungaria, Polonia etc. – în unele țări, chiar de două ori.

 

…și cu ce rezultate

 

După „promovarea de excepție” administrată de Consiliul Județean și banii investiți în excursii externe și evenimente de lux (vă reamintesc că la „Zilele Maramureșului” și la „Crăciun în Maramureș”, manifestări plătite exclusiv din bani publici, au fost invitate mii de persoane, care au petrecut gratuit și au plecat tot așa cum au venit), comparativ cu 2016, numărul de turiști în Maramureș a înregistrat o creștere de 15,28%, adică peste nimic au mai venit în plus aproape nimic.

 

Creșterea a fost de doar 28.100 de turiști (183.900 în 2016, 212.000 în 2017), doar 2.000 dintre aceștia fiind străini, marea parte fiind invitați de oficialități să participe gratuit la parangheliile „de excepție” organizate pe bani publici. În ritmul acesta o să ajungem la numărul de vizitatori pe care îi are acum stațiunea cipriotă cu 2.500 de locuitori în anul 2038, adică peste 20 de ani, dacă ăia se opresc și nu mai fac nimic (ceea ce nu e cazul).

 

Cătălin VISCHI



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.

8 COMENTARII

  1. ca sa nu vorbim de starea jalnica a drumului care leagă Maramuresul de Bucovina. De ani de zile ca sa nu rupi mașina trebuie sa treci prin Bistrița !!

  2. Numărul insignifiant de turiști este cea mai dureroasă problemă în locul în care sunt cele mai multe monumente din patrimoniul mondial. Comparăm Maramureșul cu orice loc de pe Terra. INS înseamnă Institutul NAȚIONAL de Statistică, e naiv să ignori studii de specialitate dacă nu te-ndrumi după „Crede și nu cerceta”. Nu mai vine nimeni în Maramureș, e deplorabil. Ce mimați că nu înțelegeți?

    • Nu, nu comparăm Maramureșul cu orice loc de pe Terra. Nu comparăm Maramureșul cu o destinație de turism de masă. Sau dacă facem asta, comitem o gravă eroare. Iar dacă în Maramureș ar veni atâția turiști cât în Ibiza, am leșina de necaz că nu a mai rămas nimic din el. În ceea ce privește INS, pe mine m-a surprins mereu ambiția jurnaliștilor de a se raporta cu adâncă loialitate la cifrele oferite de ei (cifre a căror aritmetică deficitară a fost de multe ori argumentată, nu mai intru in detalii), dar nu au verificat (personal sau măcar telefonic) dacă găsesc o cameră liberă la vreo pensiune din Maramureșul Istoric în perioada (hai să zicem) iunie-septembrie, nu au întrebat un ghid de turism local dacă are sau nu de lucru etc. Avem turiști. De prin tot mai multe locuri. Nu contest că serviciile sunt adeseori o cacealma, că promovarea e heirupistă, că e mizerie, că e și spoială, însă repet, cu iz de ostinato: „Avem turiști”.

      • Avem 212.000 de turiști. Adică, n-avem. Serviciile integrate sunt ca inexistente, serviciile turistice, în cea mai mare parte, proaste, raportul calitate-preț, deplorabil. Din punct de vedere economic (turismul e o ramură a economiei), atunci când vorbești de turism există un sigur tip de clasament – pe logica asta, n-ar trebui să comparăm Coca Cola cu Mercedes, dar o facem, ambele fiind biznisuri (și, ce să vezi?, sucul iese mai bine). Turistic, comparăm Maramureșul cu orice. Și nu ieșim bine deloc. Nu vine nici dracu’ aici. Am explicat deja de ce, am obosit să repet.

  3. Oare cam câtă vreme de acum încolo se va mai compara numărul de turiști dintr-o destinație precum Maramureșul cu numărul de turiști dintr-o stațiune la (vreo) mare? E ușor ridicol.
    Și până când cifrele oferite de INS vor fi marele și înfricoșătorul argument într-o analiză a situației turismului, când deja s-a demonstrat în repetate rânduri cât de puțin relevante sunt?
    Numărul de turiști e ultima problemă a Maramureșului. Sunt altele, mult mai dureroase.

  4. In statisticile INS nu sunt inclusi turistii pentru care nu se taie factura. Care sunt cel putin tot atatia care apar in acte, daca nu mai multi. Cred ca mai mult de 50% din activitatile turistice se petrec in economia subterana.

    Cand comparam turistii din Bucuresti / Cluj / Constanta cu cei din Maramures este ca si cum comparam merele cu perele. In orasele mari vin multi turisti pentru business, turism medical, turism de festivaluri. Doar Untold atrage la Cluj un numar de turisti cat toata cifra pt Maramures. Insa nu e acelasi lucru. Despre jud. Cosntanta iarasi nu are rost sa il introducem in comparatie pentru ca acolo vin turistii de estival, la mare.

    Singurele comparatii reale pe care le putem face sunt cu judetele Suceava, Harghita, Arges, Sibiu, hai sa zicem si Brasov. Iar cand ne uitam la comparatia Maramures / Harghita, ne dam seama ca, de fapt, Maramuresul nici nu sta asa de rau, tinand cont ca Harghita are un bazin de turisti fideli si dedicati special pt aceas zona, respectiv turistii din Ungaria.

    Sun de acord ca in Maramures turismul rural se degradeaza. Casele traditionale devin ca cele de la oras, proprietarii de pensiuni renunta la animale si produse locale in favoarea produselor de la supermarket, pentru ca este mai usor, asistam la un asalt al motorizatelor asupra zonelor naturale etc.

    Sunt de acord ca promovarea Maramuresului se poate face mai bine si nu prin excursii acoperite pentru sefi.

LĂSAȚI UN MESAJ