BANII PUBLICI. După ce în anul 2017 administrația județeană (Consiliul Județean Maramureș) a dobândit printr-o “naționalizare post-comunistă” Casa Tineretului din Baia Mare, iată că acum, la 4 ani de la producerea faptei, a primit (de la Primăria Baia Mare) și autorizația de construire privind reabilitarea/modernizarea Centrului Cultural Maramureș, cum a fost botezată clădirea în care timp de 4 ani nu s-a făcut nimic în afara schimbării denumirii.
Valoarea investiției este estimată la peste 51,5 milioane de lei (exact: 51.574.577,25 lei, echivalentul a peste 10,4 milioane de euro) și, conform documentațiilor aferente eliberării autorizației de construire, ar presupune refacerea etajului 3 din corp C1, extinderea şi unirea corpurilor C1 şi C2, consolidarea unor elemente structurale, refuncţionalizarea şi schimbarea destinaţiei unor spaţii interioare și amenajări exterioare la staţia de pompare și rezervor apă PSI.
Să vorbim despre bani
Suma necesară investiției a rămas imensă, deși a fost redusă aproape la jumătate (cu 45,16%) față de cea mult mai mare (perfect încadrată în sfera penală) aprobată prin Hotărârea Consiliului Județean din 2019 – adică de la 20 de milioane de euro (în 2019), la 10,4 milioane de euro (în 2021). De ce este imensă? Simplu: valoarea clădirii este de maximum 1,5 milioane de euro, conform rezultatului cercetării 2mnews.
Această clădire, inaugurată în 1988, a fost evaluată prima oară de o instituție a statului în anul 2013 (Consiliul Județean Maramureș, pentru înregistrarea valorii în contabilitate). Imobilul (care are trei corpuri de clădire și este situat pe Bd. Unirii din Baia Mare, vizavi de Sala Sporturilor) a fost evaluat la suma de 6.546.000 lei (echivalat cu sub 1,5 milioane de euro, la cursul mediu BNR al monedei unice europene din anul 2013), fapt consemnat de Camera de Conturi Maramureş în Raportul privind finanțele publice locale pe anul 2013.
Tot în 2013, deținătorul Casei Tineretului, Fundația Județeană pentru Tineret (care se judeca pentru proprietatea imobilului cu CJ Maramureș) a făcut o evaluare acreditată a clădirilor care compun imobilul, rezultatul fiind 3,25 milioane de lei, conform precizării președintelui FJT Maramureș de atunci, Mircea Cătană. Adică jumătate din valoarea înscrisă în inventar. Dar să luăm de bună valoarea cea mai mare, decisă chiar de proprietarul de acum al imobilului, Consiliul Județean Maramureș: 1,5 milioane de euro.
Concluzia: se dorește să se investească 10,4 milioane de euro în reabilitarea unui bun care valorează 1,5 milioane de euro. Această subliniere este edificatoare pentru toți cei care înțeleg principiile de bază ale unei investiții economice. Pentru toți cei interesați, scrierea vă prezintă în continuare devolarea dimensiunii la care s-a programat un furt instituțional din banii publici, tocmai de decidenți din administrația județului. Pentru aceasta, ne întoarcem cu 2 ani în urmă. Decembrie 2019…
Strategia unui furt
În urmă cu 2 ani (decembrie 2019), administrația județeană a Maramureșului, controlată pe atunci de pesedistul Gabriel Valer Zetea, a aprobat o investiție care viza doar reabilitarea/modernizarea de… 20 milioane de euro (exact: 94.049.068,56 lei), o sumă de peste 13 ori mai mare decât valoarea întregii clădiri. Practic, la vremea respectivă, aleșii județului, controlați de Zetea, vroiau să cheltuiască (au și aprobat o hotărâre în acest sens) pentru reabilitarea/mp de peste două ori mai mult decât suma maximă la care se construia “la cheie” o construcție nouă în România: 2.166 euro/mp vs. 1.000 euro/mp.
O subliniere pentru a înțelege mai bine dimensiunea programării unui furt instituțional din banii publici, pus la cale de aleșii județului, controlați de pesedistul Zetea: în acel an, cu 19 milioane de euro s-a construit de la ZERO un hotel de lux în București (Hotelul Hilton Garden Inn Bucharest Airport), cu 218 camere, cinci săli de conferințe și restaurant de 126 de locuri, investiție care a cuprins și valoarea terenului.
În pofida acestui context, făptuitorii din CJ Maramureș, aleși ai maramureșenilor, au considerat normal să plătească, în Baia Mare, 20 de milioane de euro exclusiv pentru reabilitarea unei clădiri. Conform specialiștilor în construcții consultați la acea vreme de 2mnews, demolarea și reconstrucția Casei Tineretului ar fi costat mai puțin de 20 de milioane de euro.
Ce spuneau că fac de 20 de milioane de euro
Dacă vă gândiți că investiția viza și o reabilitare majoră a structurii de rezistență, sau de supraînălțarea imobilului, vă înșelați. Specialiștii au considerat că imobilul are structura de rezistență bună, cu ceva probleme la acoperiș și la aparatul de reazem (inerente, ținând cont că imobilul a fost dată în folosință în urmă cu 33 de ani).
În mare, se vor face recompartimentări și se vor îmbrăca cele două corpuri de clădire cu o cămașă metalică creată dintr-un mesh de tablă expandată, închizând zona dintre cele două clădiri (păstrând proporțiile și doar pentru a avea un termen de comparație, ceva în genul reabilitării Coloniei Pictorilor). Doar această imensă cămașă metalică ar costa vreo 16,5 milioane de lei.
 |
 |
Reabilitarea ar dura 2 ani și ar determina creșterea suprafeței desfășurate cu peste 1.800 mp, până la 9.100 mp. În fosta Casă a Tineretului ar urma să fie mutate Ansamblul Transilvania, Școala Populară de Artă și Centrul pentru Conservarea Culturii Tradiționale, instituții din subordinea proprietarului (CJ Maramureș).
Cătălin VISCHI
ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.
Corten Steel se numește. Asemenea capodopere arhitecturale găsești în Leeds (UK), Illinois (SUA), New York.
Bineînțeles, ciobanii pe care-i reprezinți cu succes sunt familiarizați cu oxidul de fier provenit doar de la pragurile daciilor în care-și îndeasă fundul.
Dacă ai fi fost măcar o dată lângă Colonia Pictorilor ai fi observat că nu găsești fir de rugină pe jos, la acest tip de oțel procesul de oxidare nu pătrunde adânc în material. Schimbi tu 5 Dacii până se străpunge o tablă de 0,8 din Corten.
Iar clădiri cu acest material mai găsești în MM, la Rematinvest, în Lăpușel, etc.
Fiecare curent arhitectural are frumusetea lui. Si lucrarile reprezentative…… Sunt cladiri la care se preteaza cortenul, practic la Colonia Pictorilor au fost cladiri vechi fara valoare arhitecturala deosebita. Dar nu putem spune acelasi lucru despre Casa Tineretului. Asa cum este are valoarea ei PE CARE VREM SA O ANULAM CU ORICE PRET. Se incadreaza de asemenea si fata de cladirile invecinate apartinand aceluiasi curent, hotel Mara, biserica Sf. Maria.
NU SE INCADREAZA… Se putea reabilita, pastrand fatadele….
Cine a aprobat acea solutie aiuritoare , camasa metalica? Va place cum arata colonia pictorilor cu rugina curgand pe tabla ordinara montata? Trebuie respectat conceptul arhitectural initial, nu sa ne intoarcem in epoca fierului