DEMONTAREA UNOR MINCIUNI – Despre desființarea Școlii Populare de Artă „Liviu Borlan” din Baia Mare în urma unei strategii marca Dăncuș&Zetea

FAPT. Întâistătătorul județului Maramureș, pesedistul perdant pe stil nou al alegerilor electorale, Gabriel Valer Zetea, a achiesat la strategia înaintată de vicepreședintele Consiliului Județean (CJ), Doru Dăncuș (PNȚCD) – care, intrat în lumea selectivă a celor plătiți din bani publici pentru sonorizările concertelor gratuite organizate de primari, are senzația că se pricepe și la managementul instituțiilor culturale -, aprobând desființarea unei instituții din subordinea administrativului pe care-l conduce. Așa s-a luat decizia desființării Școlii Populare de Arte “Liviu Borlan” (foto mic dreapta).

 

Mincinoși și aroganți

 

Sigur, după ce decizia a devenit publică, girată „cu o largă majoritate”, după cu recită cu patos Dăncuș pe rețeaua de socializare viturală, de consilierii județeni controlați de Zetea, șeful pesediștilor maramureșeni a împărtășit, la fel de public și în același spațiu virtual, că instituția “nu se desființează, ci devine secție a Centrului Județean pentru Promovarea Culturii Tradiționale” (CJPCT).

 

Prin împărtășirea în confesionalul public care a transformat socializarea reală într-una eminamente virtuală, Zetea, care este un mincinos dovedit, a mai mințit o dată. Sigur, nu e suprinzător că președintele CJ Maramureș simte nevoia de a minți, pentru că dacă legenda lui Pinocchio s-ar aplica în lumea reală, politica autohtonă ar fi dominată de năsoși.

 

Dovada minciunii o publicăm aici, pentru posteritate: expunerea de motive a hotărârii votate “cu o largă majoritate”, cum zice Dăncuș, molipsit de la Zetea de limbajul de lemn al neocomuniștilor, în care se precizează că “CJPCT se reorganizează prin comasarea prin absorbție a Școlii Populare de Arte Liviu Borlan, care se desființează” (vezi foto cu documentul oficial al CJ Maramureș).

 

Reacția a constat din protestul multor profesori ai școlii, care continuă și acum, la o lună de la luarea deciziei, “cu o largă majoritate”, de politrucii din CJ Maramureș (mulți dintre ei semidocți care-și dau o importanță de mici zei, în fapt fiind cooptați în forul administrativ județean pe considerent la gradul scăzut de inteligență, care-i transformă în masă ușor manevrabilă). În această tensionată dispută, alimentată de Dăncuș și Zetea cu aroganța specifică politrucilor care-și urmăresc doar propriul interes (știți, “Acum noi suntem la Putere, băi!”), rămâne la stadiul de supoziție doar motivația desființării, la 60 de ani de la creare sa, a Școlii Populare de Arte din Baia Mare.

 

Motivația și abuzul

 

Nefiind fanul supozițiilor, doar o să o reamintesc (nu știu dacă a fost exprimată public) pe cea mai credibilă dintre ele. Nou-creata struțo-cămilă (Centrului Județean pentru Promovarea Culturii Tradiționale Liviu Borlan) ar urma să fuzioneze cu altă entitate din subordinea CJ Maramureș, respectiv cu Ansamblul Transilvania, conducerea acestei structuri urmând să-i fie încredințată Iulianei Dăncuș (foto mic dreapta, soția președintelui PNȚCD Maramureș, Doru Dăncuș, vicepreședinte al CJ Maramureș), actualul manager al ansamblului folcloric.

 

Refugiul sau spațiul de adăpostire al acestei noi structuri este deja creat: în fosta Casă a Tineretului din Baia Mare. Ce se câștigă din această restructurare? Oficial, reducerea posturilor de conducere (Școala Populară are 25 de angajați, 19 profesori și 6 persoane cu funcții administrative), în fapt, trecerea sub tutela/conducerea familiei Dăncuș nu doar a ansamblului finanțat de CJ Maramureș, ci și a școlii (aceasta produce bani, în acest an școlar fiind înscriși la cursuri aproximativ 530 de elevi plătitori de taxe, adică anual se produc acolo peste 300.000 de lei).

 

Ce nu e bine în această restructurare? În principal faptul că s-a încălcat legea, proiectul de hotărâre nefiind supus dezbaterii publice, doar fiind înaintat în urma unei expuneri a lui Dăncuș, cel care, vă spuneam, se pricepe, pentru că montează sonorizări. Practic, nu s-a facut absolut nimic cu caracter informativ despre această intenție, consilierii județeni (păpuși defecte în mâinile păpușarilor abuzivi) au antamat ilegalitatea, iar prefectul pesedist Vasile Moldovan mimează că nu observă unde-i hiba de nelegalitate a hotărârii (aia luată “cu o largă majoritate”), deși este avocat.

 

Care au fost reacțiile

 

Cu vehemență au reacționat împotriva deciziei de desființare a Școlii Populare de Artă din Baia Mare mai mulți artiști: Iulian Vrabete de la Holograf, Dan Teodorescu de la Taxi, Paul Ciuci de la Compact, Josef Kappl de la Pasărea Rock, Adi Barar de la Cargo, Mihai Pocorschi de la VH2, Sandy Deac de la Desperado, Mircea Rusu, AMI – Andreea Moldovan, Bobiță Cătușanu de la Antract, Make, Alin Dincă de la Trooper, Paul Panait, Dirty Shirt, Ska-nk etc.

 

În aparență, surprinzător, n-au reacționat cei din celelalte instituții de cultură din Maramureș. Doar în aparență, pentru că vă ofer explicația: banii și servilismul. Mai toate instituțiile de cultură sunt în subordinea CJ Maramureș, cea care a luat decizia desființării Școlii Populare de Artă din Baia Mare.

 

Pentru că decizia pare gândită (sigur, prost), premeditată, înaintea anunțării acesteia TOȚI directorii instituțiilor de cultură din subordinea CJ Maramureș au fost chemați în biroul președintelui administrației județene, neocomunistul agramat Zetea (de ce e și el agramat, am explicat cu argumente în scrieri anterioare, fac acum doar sublinierea pentru cei care nu-l cunosc – bonus: ultimul pleonasm servit de Zetea a fost chiar în comunicatul în care a mințit că nu se desființează Școala Populară de Artă, “imperios necesar”).

 

Tăcere plătită din banii publici

 

În biroul temnicerului banilor județului Maramureș, adică a lui Gabriel Valer Zetea, TOȚI directorii au fost anunțați nu doar că li se mărește bugetul pe 2019, ci că o parte semnificativă din respectivul buget este cu destinație clară pentru fondul de salarii. Știu, doar ce s-au mărit anul trecut salariile bugetarilor, dar nicio mărire consecutivă nu strică, ținând cont de interesul suprem.

 

Să dăm niște exemple-argument la cele de mai sus: bugetul pe 2019 al Muzeului de Mineralogie din Baia Mare (condus de Ioan Denuț) a înregistrat o creștere cu aproape 50%, de la 1,1 milioane de lei în 2018 la 1,5 milioane de lei în 2019, cea mai mare parte a surplusului plătit din banii județului mergând către fondul de salarii care a crescut de la 695.000 de lei în 2018 la 1.065.000 de lei în 2019.

 

Bugetul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie (condus de Viorel Rusu) a primit cel mai mare buget: 3,5 milioane de lei (la fel, aproape dublu față de anul trecut), cea mai mare parte merge la fondul de salarii: 2.250.000 de lei în 2019 față de 1.527.000 anul trecut.

 

Bugetul Muzeului Judetean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare” (condus de Tiberiu Alexa) a crescut în acest an cu 40%, de la 1,6 milioane de lei la 2,3 milioane de lei. Bugetul Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare (condus de Monica Mare) a fost majorat în acest an cu 50%, de la 2.163.000 de lei la 3.009.000 de lei, din acești bani cei destinați salarizării fiind mai mult decât anul trecut cu 60%.

 

Cam asta-i povestea… care continuă, spuneam, cu proteste ale celor de specialitate, împotriva aroganțelor politrucilor vremelnici în funcțiile lor în care au ajuns deja să aibă senzația că vor rămâne cel puțin “o eternitate și ceva”…

 

Cătălin VISCHI