CONTROL – Corpul de Control al ANRSC este în Maramureș: directorul ADI Deșeuri, Romeo Dobocan, a cerut suspendarea licenței operatorului de salubritate Drusal

1
5101

ȘI CĂRUȚAȘUL DĂ CU BICIUL PE CALUL CARE TRAGE. Directorul executiv ADI Deșeuri Maramureș, Romeo Dobocan a cerut Autorității Naționale de Reglementare pentru Servicii Comunitare (ANRSC) să suspende licența operatorului de salubritate Drusal SA. Motivul, explicat pentru 2mnews de Dobocan, este că firma care a contractat, în urma unei licitații, serviciul de colectare a deșeurilor în Zona 1 SMID nu a ridicat deșeurile menajere în perioada 1-4 octombrie 2022.

 

În urma sesizării ADI Deșeuri Maramureș, ANRSC a inițiat un control în județ la Drusal, Consiliul Județean și ADI Deșeuri. Acțiunea Corpului de Control al ANRSC este în derulare în acest moment, se cer documente, se verifică situații ș.a.m.d. În subsidiar, conducerea executivă ADI Deșeuri a cerut sistarea contractului de operare a SMID Maramureș dintre CJ Maramureș și firma Drusal – la fel, stabilit în urma unei licitații publice -, pe considerent că acesta nu are obiect, în condițiile în care Drusal nu a preluat componentele finalizate ale SMID (stații de transfer, centre de colectare a deșeurilor voluminoase etc.) și CMID Sârbi/Fărcașa nu este operațional/funcțional.

 

Ce spune conducerea ADI Deșeuri

 

Precizare: conducerea executivă a ADI Deșeuri Maramureș este numită de Consiliul Director, format din Ionel Bogdan – președinte și 6 membri numiți de Adunarea Generală a Asociației – aceștia sunt primarii din Baia Mare (Cătălin Cherecheş), Sighetu Marmației (Vasile Moldovan), Târgu Lăpuş (Mitru Leşe), Fărcașa (Ioan Stegeran), Moisei (Grigore Tomoiagă) şi Groşi (Florin Boltea).

 

„Consider că au încălcat contractul când au sistat ridicarea deșeurilor menajere, și nu este pentru prima dată. Conform actului adițional nr. 2 este în atributul firmei să găsească soluții pentru depozitarea deșeurilor, în condițiile în care nu este finalizat obiectivul din SMID, respectiv depozitul de la Sârbi.

 

Și, de asemenea, consider că nu are obiect contractul de operator SMID atât timp cât acesta nu este funcțional, implicit ar trebui anulat acest contract. Drusal nu vrea să preia nici obiectivele SMID finalizate și recepționate în cadrul proiectului, invocând tot felul de motive puerile, cum ar fi că nu e vopsit gardul. De aceea am sesizat ANRSC”, a declarat Dobocan, care a sugerat să întrebăm conducerea firmei Drusal de ce duce atât de mult gunoi la depozitare și nu îl reciclează sau nu îl duc la coincinerare (ceea ce am făcut, iar Dobocan n-a ieșit bine).

 

Ce spune conducerea Drusal

 

Directorul executiv al operatorului de salubritate Drusal SA, Mihai Apan, care a fost desemnat în urma licitației Consiliului Județean (CJ) Maramureș – proprietarul SMID – ca operator atât pe Zona 1 (care cuprinde municipiul Baia Mare și alte 30 de UAT-uri), cât și ca operator al CMID Sârbi-Fărcașa (obiectiv nefinalizat / neoperațional), spune că Dobocan este în eroare profundă și perseverează în aceasta pentru că nu înțelege nici contractele, nici fenomenul.

 

“Am avut, într-adevăr, un control al ANRSC la firma Drusal. Noi am pus la dispoziția Corpului de Control toate documentele solicitate. Suntem nu numai cu conștiința împăcată, ci și cu siguranța că am respectat atât legile, cât și contractele cu beneficiarii. O să ieșim bine. Nu este adevărat că noi, firma Drusal, trebuie să găsim depozitar autorizat. În 2020, când a survenit prima problemă cauzată de lipsa unui depozitar, am semnat un act additional prin care am spus că rezolvăm noi problema, temporar, până când CJ Maramureș reușește să găsească pe cineva care să preia gunoiul.

 

Atunci am cumpărat și autorizat linia de înfoliere/balotare a deșeurilor și am închiriat un teren privat pentru a le depozita temporar acolo. Acel act adițional, care inițial avea termen până la 1 iunie 2020, a fost apoi prelungit de beneficiar, de CJ Maramureș, până în februarie 2021, pe considerent de pandemie. Obligația de a contracta un depozitar aparține exclusiv beneficiarului.

 

Apoi, noi nu am încălcat contractual de colectare a deșeurilor oprind colectarea, ci am sistat contractul, conform legii, cu înștiințarea prealabilă a tuturor părților. Nu pentru că așa am vrut noi, ci pentru că nu mai aveam unde să ducem gunoiul. Cum putem să colectăm ceva ce nu are contract de depozitare? Ce să fi făcut cu deșeurile? În paralel, de numeroase ori ne-am implicat direct pentru rezolvarea acestor tipuri de situații în care nu exista contractor pentru depozitare. Dar, repet, nu e obligația sau datoria noastră să găsim depozitarul.

 

Despre reducerea cantităților de deșeuri depozitate, iar nu e cum spune directorul ADI Deșeuri. În acest moment ducem 5 camioane pe săptămână în județul Bihor, la producătorul de beton din Aleșd (un camion pe zi), la coincinerare. Noi am vrea să-l ducem tot, dar nu ne primește decât atât. De asemenea, suntem în negocieri cu un alt producător de ciment de lângă Brașov (n.red., Romcim, care deține una dintre fabrici la Hoghiz). Permanent suntem interesați direct să reducem cantitățile de deșeuri depozitate, deși ar fi trebuit să fie gata de mulți ani CMID Sârbi.

 

Cât despre datoria preluării stațiilor de transfer și a celorlalte componente ale SMID recepționate de beneficiar, situația e diferită de cea pe care v-a prezentat-o directorul ADI Deșeuri. De nenumărate ori am cerut să ni se predea aceste obiective, însă cu corijarea defecțiunilor pe care le-au semnalat specialiștii noștri. Vă enumăr câteva, să vedeți că nu e vorba despre lipsa vopselei pe un gard, ci de chestiuni foarte grave, care ne-ar costa foarte mulți bani să le corijăm, dacă le-am recepționa. Execuția proiectului are abateri de la proiect, iar proiectarea are abateri de la legislație.

 

Conform contractului de execuție, aceste stații de transfer trebuiau dotate cui niște mini-stații de epurare, pentru că deșeurile produc levigat, iar acesta, amestecat cu apa pluvială, poluează. Aceste stații, prevăzute pentru epurarea levigatului înainte de deversarea în emisar (râu, pârâu) nu s-au construit, CJ Maramureș spunând că vor dirija levigatul direct în canalizare. Numai că nu s-a făcut asta.

 

Apoi, rampele (pe care urcă mașinile pentru a descărca deșeurile) sunt extrem de abrupte, fiind construite în loc de o înclinație de 8 grade, cu o înclinație de 20 de grade. Când am făcut testele, bena a lovit partea superioară a construcției. Acest fapt este întâlnit la toate stațiile. Rampele trebuie modificate.

 

Mașinile achiziționate (9 camioane și 6 remorci) sunt ieșite din garanție. Stau nepornite de mulți ani, în aer liber. Le-am cerut să facă service post-garanție, le-a făcut reprezentanța IVECO de la Oradea. Două dintre mașini prezentau probleme la motor. Cauciucurile au microfisuri. Schimbarea acestora implică mari costuri.

 

La Moisei, drumul până la stație s-a făcut fără respectarea legislației, foarte-foarte aproape de râu și camioanele trebuiau să se întoarcă în 2 metri, în loc de minim 18 metri cât prevede cartea tehnică a mașinii. Proiectantul a zis că n-a avut loc și de aceea l-a făcut mai strâmt. Înțelegem problemele, dar nu faptul că îl preiei și apoi faci pe banii tăi ceea ce contractul prevede să fie făcut pe banii din proiect. Pe acolo trebuie să vină camioane, nu biciclete. Cum să întoarcă șoferii camioanele, cu macaraua? Acolo, cât de cât, au rezolvat oarecum situația, au deviat râul și au mai lărgit, nu conform prevederilor tehnice, dar cu mare dificultate se poate accesa stația.

 

Am avut o situație când am urcat camionul pe cântar și cântarul s-a dezmembrat, s-a rupt. În loc să-l demonteze și să-l refacă, l-au sudat pe loc. Se va rupe din nou. Apoi în Zona 4 Târgu Lăpuș nu există contractor pentru colectarea deșeurilor. Iar în Zona 2 Sighetu Marmației, deși a câștigat licitația firma Herodot, nu s-a semnat contractul cu ei. Noi nu putem prelua deșeuri, conform contractului cu CJ, decât de la contractori autorizați de CJ. Și astea sunt doar câteva dintre probleme.

 

Avem obligația să preluăm, da. Dar am spus că vom prelua cu obiecții (pentru ca toate aceste nereguli să le efectuăm noi și apoi să fim despăgubiți de beneficiar), care are obligația de a ne preda SMID așa cum scrie în contract, nu așa cum este de fapt). Am dat în judecată CJ Maramureș pentru obligația de a face (ceea ce scrie în contract). Toate aceste probleme costă mult să fie remediate. După ce le-am spus că preluăm, dar cu obiecții, nu ne-au mai chemat nici la recepții. Au recepționat doar ei. Deci nu e o vopsea lipsă pe un gard…”, a declarat Mihai Apan, directorul firmei Drusal.

 

Ce se întâmplă acum

 

Surse implicate au precizat pentru 2mnews că acest control de la ANRSC a vizat atât Drusal, cât și Consiliul Județean și ADI Deșeuri, Corpul de control mergând atât pe amplasamentul CMID Sârbi, cât și pe rampa firmei Drusal. În acest moment, controlul se mai face doar la ADI Deșuri, însă directorul Dobocan a declarat că ceea ce se face acum este partea controlului tematic care se face anual la toate ADI Deșeuri din țară.

 

2mnews a aflat că ANRSC le-a dat termen CJ Maramureș să predea amplasamentele/obiectivele către Drusal și că până la operaționalizarea CMID Sârbi să se funcționeze în baza unui alt contract, care poate fi încredințat direct contractorilor care au câștigat licitațiile zonale, acestea neavând obiect.

 

În tot acest timp, se întâmplă următoarele. Deși s-a recitat public că din 27 octombrie 2022, declarându-se stare de alertă în Maramureș, deșeurile din județ vor fi duse la depozitul din Oradea, acest fapt nu s-a întâmplat, pentru că Comitetul Național pentru Situații de Urgență nu a urmat calea legală, decizia obligării proprietarului depozitului din jud. Bihor trebuind să fie transmisă prin Ministerul de Interne (fapt care nu s-a întâmplat).

 

În atare situație, depozitul de la Oradea nu primește, deocamdată, deșeurile din Maramureș, acestea fiind duse parțial la Bistrița, parțial la Sânpaul (jud. Mureș). Numai că din cele 10 camioane colectate, spre exemplu, de Drusal, din Zona 1, doar 2 sunt depozitate în depozite autorizate, restul sunt menținute de două săptămâni pe platforma firmei.

 

Surse administrative au precizat pentru 2mnews că această situație (cu depozitarea la Oradea) se va rezolva în aceste zile, însă acolo urmează altă problemă: banii. Taxa pe care o va plăti Maramureșul va fi cu aproape 30% mai mare decât ce s-a plătit până acum la depozitul din jud. Mureș, pentru că Primăria Oradea a introdus o taxă specială de depozitare a deșeurilor provenite din alte județe, care este de 30 de euro/tonă + taxa de mediu (80 lei/tonă).

 

Cătălin VISCHI



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here