ATÂT S-A PUTUT – Maramureș și Bihor au câte o firmă care administrează parcurile industriale: atât doar că în Bihor sunt 6 parcuri funcționale și încă 4 în autorizare, iar în Maramureș… niciunul

ANALIZA UNUI FAPT / COMPARAȚIE TRISTĂ. Și Maramureș și Bihor au câte o firmă care administrează parcurile industriale: atât doar că în Bihor sunt 6 parcuri funcționale și încă 4 în procedură de autorizare, iar în Maramureș… niciunul în funcțiune și niciunul în procedură de autorizare. Atât s-a putut. Însă, repet, la firme care administrează (în Maramureș, evident, nu administrează nimic) suntem egali: 1-1.

Să facem o comparație…

Județul Bihor

Firma care administrează cele 6 parcuri industriale funcționale (4 în Oradea și câte unul în Săcueni şi Tileagd) și încă 4 în procedură de autorizare (Beiuş – 14,5 ha, Ştei – 13,6 ha, Marghita – 9,6 ha și Aleşd – 8,5 ha) este Agenţia de Dezvoltare Locală Oradea (ADLO) SA, o companie publică al cărei acţionar majoritar este Municipiul Oradea.

Pe lângă administrarea parcurilor industriale din judeţul Bihor (cele 6 parcuri funcționale au o suprafață totală de peste 310 hectare) şi atragerea de investitori, ADLO se ocupă şi cu construirea de locuinţe de serviciu, proiecte educaţionale, serviciul de iluminat public din municipiul Oradea și proiectul terminalului Cargo de la Aeroportul Oradea.

Dar poate bihorenii sunt neinspirați și este reală constatarea primarului municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, doctor în economie și specialist în panseluțe, luminițe decorative și concerte, care a spus că nu ne trebuie parcuri industriale, pentru că acestea nu conduc spre dezvoltarea economică a zonei. Să vedem…

Numai în 2021, valoarea totală a investiţiilor atrase în parcurile industriale din județul Bihor a fost de aproape 30 de milioane de euro. În aceste parcuri industriale sunt găzduite circa 200 de firme (până în anul 2024, estimarea este că se va ajunge la 9.400 de locuri de muncă). Peste 400 de firme noi au depus solicitare (aflate în analiză) pentru a primi spații în aceste parcuri industriale.

În ultimii 3 ani, veniturile directe încasate de municipiul Oradea din parcurile industriale (provenind din vânzarea de terenuri, taxă de autorizaţie, venituri din cota defalcată pe IVG şi veniturile din impozite pe clădiri şi terenuri) sunt de peste 60 de milioane de lei.

Județul Maramureș

Firma care se ocupă de parcurile industriale din Maramureș (mai exact, se va ocupa, pentru că acum nu are de ce se ocupe, neexistând niciun parc industrial în tot județul) se numește, inspirat, Parcuri Industriale Maramureș SA (de remarcat pluralul, “parcuri”) și a fost fondată în 5 mai 2021 (așadar, anul trecut), având ca unic acționar Consiliul Județean (CJ) Maramureș.

Pentru a face această firmă, administrația Maramureșului a vărsat din pușculița județului suma de 5 milioane de lei. Primul pas? S-a făcut un Consiliu de Administrație, în care au fost desemnate 5 persoane (o subliniere, aceștia nu sunt remunerați, cel puțin timp de 2 ani): un președinte, Ioana Daniela Stamatoiu – de la firma Ad Cont SRL Baia Mare, care prestează servicii de contabilitate audit și consultanță fiscală – și 4 membri (Ciprian Borșan – licențiat în marketing, de la agenția de online marketing Harpoon; Sorin Sebastian Potânc – 68 de ani, inginer metalurg cu master în Afaceri Internaționale, fost director general la E.ON, Rompetrol, Phoenix SA etc. și fost secretar de stat în Ministerul Industriilor și Comerțului, prin 2001, acum consultant al patronilor de la Aramis Invest; Dan Ioan Parascineți – manager de Mentenanță la UACE; Dumitriţa Lazăr – fostă practician de insolvență, angajată de președintele CJ Maramureş, Ionel Bogdan, inițial ca și consilier personal, apoi ca director Juridic interimar al instituției).

Cei 5 din CA au căutat/selectat un director al nou-createi firme (Parcuri Industriale Maramureș SA). Și l-au găsit repede (în august 2021). Acesta este Radu Mircea Zoicaș (foto mic dreapta), absolvent de Inginerie Civilă la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (promoția 2008). Noul director executiv vine din dualistul mediu privat/bugetar, având o firmă (de consultanță tehnică de specialitate în ingineria civilă, Buildpoint SRL Baia Mare, care în 2020 a avut o cifră de afaceri de 147.436 lei – a mai lucrat la AGECOM/UNIO și Bogart Construct), dar fiind și asistent universitar la Departamentul de Mecanica Construcțiilor a Facultății de Construcții a Universității Tehnice Cluj-Napoca.

Ce s-a făcut până acum? Păi, șeful administrației județene, Ionel Bogdan, a identificat terenurile, obiectivul fiind de înființare a 4 parcuri industriale: în Baia Sprie, Groși, Fărcașa și Șomcuta Mare. La Baia Sprie și Fărcașa deja s-au transferat și terenurile în proprietarea județului. În paralel, directorul executiv Zoicaș a semnat un… protocol de colaborare cu Camera de Comerț și Industrie Maramureș  (președinte Florentin Nicolae Tuș – vezi foto mare sus).

Zice că o să urmărească “promovarea intereselor mediului de afaceri din Maramureș și atingerea obiectivelor comune pentru dezvoltarea județului Maramureș prin atragerea de investiții directe în economia locală, creșterea numărului locurilor de muncă, crearea și dezvoltarea industriilor de înaltă tehnologie nepoluante, îmbunătățirea calității și creșterea competitivității produselor și serviciilor, stimularea exporturilor cu valoare adaugată mare, atragerea de fonduri nerambursabile din surse naționale și comunitare”.

Să ne-nțelegem: crearea unor parcuri industriale este nu necesară, ci obligatorie pentru dezvoltarea acestui județ înapoiat economic, însă parcă întâi ar fi trebuit să fie făcute demersurile administrative, lobby-ul politic, semnarea finanțărilor și abia apoi creată firma care să se ocupe de viitoarele parcuri industriale din Maramureș, care acum nu sunt nici măcar desenate pe hârtie.

Precedentul, la Baia Mare

Dar nu e o surpriză pentru maramureșeni, doar și primarul din municipiul reședință de județ, Cătălin Cherecheș, a dispus înființarea în urmă cu 4 ani a unei firme cu scopul administrării unui incubator de afaceri pentru industrii creative (Baia Mare Activ SRL), fără să aibă obiectul muncii. Adică fără să și existe acel incubator de afaceri. A fost făcut un proiect de transformare a Cinematografului Minerul în incubator de afaceri și s-a cerut finanțare, doar că proiectul a fost respins.

De 3 ani, această firmă înregistrează cheltuieli de funcţionare din pușculița publică a municipiului Baia Mare (stă într-un sediu închiriat și plătește taxa pe clădire, chiria, cheltuieli de administrare a contului bancar, auditul financiar, salariul unei persoane angajate cu timp parțial), dar nu administrează nimic, pentru că a fost înființată înainte de a se crea ceea ce ar trebui să administreze.

Și-n timpul ăsta, Primăria se judecă cu cei care i-au respins cererea de finanțare. Și plătește chiria, taxele, salariul etc. pentru funcționarea unei firme care n-are obiect de activitate.

Cătălin VISCHI