SELFITA LUI ZETEA. Înainte de orice reacție, priviți fotografiile care ilustrează această scriere, sunt edificatoare. În toate acestea apare președintele Consiliului Județean Maramureș, forul administrativ al județului, pesedistul Gabriel Valer Zetea. Toate fotografiile au un numitor comun: fotograful, acestea fiind făcute chiar de Zetea. În limbajul utilizatorilor rețelelor de socializare, selfie-uri.
Nu judecăm penibilul situației, în fond Zetea are, ca și alt individ trăitor într-o societate democratică, și libertatea de a se autoprezenta în ipostaze penibile. Însă autoincluderea șefului administrației maramureșene în categoria persoanelor care simt nevoia obsesivă să publice fotografii cu propria persoană în media de socializare, definită în anul 2014 ca selfită (selfitis) și clasificată de psihologi și psihiatrii drept “o problemă psihică, suferinzii având nevoie de ajutor”, ar trebui să ne îngrijoreze? Să vedem…
Lipsa de încredere și preispoziția la adicție
Zetea nu-și face poze (penibile) doar când se întâlnește în câte-un aeroport cu vreun cântăreț/cântăreață, a ajuns să-și facă poze pe pista aeroportului, singur în birou, cu propriul consilier personal în postură de spectator un meci de handbal (în ipostază suavă), în fața unor clădiri, la concursuri de fitness, la ședințe… Priviți pozele. Și acum, urmează explicația oamenilor de știință…
În urma unor cercetări distincte a reacțiilor suferinzilor de selfitis, psihologi de la Nottingham Trent University din Marea Britanie şi Thiagarajar School of Management din India, precum și psihiatri prestigioși ai Asociaţiei Americane de Psihiatrie, au clasificat acest comportament (selfitis) ca tulburare psihică.
De altfel, pentru evaluarea gradului de severitate al acestei afecțiuni a fost concepută o scală numită Selfitis Behaviour Scale (Scală Comportamentală pentru Selfită), de la 1 la 100, pentru evaluarea acestei tulburări.
În urma unui studiu științific, ale cărui concluzii au fost publicate în „International Journal of Mental Health and Addiction”, s-au detectat trei niveluri de selfită: la nivel limită (cuprinde acele persoane care îşi fac selfie-uri de cel puţin trei ori pe zi, însă nu le publică pe reţelele de socializare), la nivel acut (persoanele publică online selfie-urile – aici se încadrează și șeful administrației județene din Maramureș, pesedistul Zetea) și la nivel cronic (în care sunt încadrați utilizatorii de reţele de socializare resimt o nevoie incontrolabilă de a-şi face fotografii şi de a publica de cel puţin şase ori pe zi).
Conform concluziilor cercetărilor acestei tulburări psihice, persoanele care suferă de selfită au nevoie de atenţie şi, de multe ori, manifestă o lipsă de încredere în sine sperând ca prin publicarea imaginilor cu ei înşişi să îşi îmbunătăţească statul social şi să fie integrate într-un grup. De asemenea, aceștia pot manifesta “simptome similare cu alte comportamente de predispoziţie la adicţie”, duă cum a precizat dr. Janarthanan Balakrishnan, cercetător asociat la Departamentul de Psihologie de la Nottingham Trent.
Nu cred că înțelege cineva care este motivul pentru care Zetea, de exemplu, a dezvoltat acest comportament potenţial obsesiv, dar în condițiile în care psihologii și psihiatrii încă mai cercetează metode de tratament pentru a-i ajuta pe cei mai afectaţi, întrebarea „Ar trebui să fim îngrijorați că administrația județeană, strategiile și bugetul public al Maramureșului este sub controlul unei persoane care suferă de o tulburare psihică în fază acută?” are un singur răspuns: afirmativ.
Cătălin VISCHI
ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.
