ADMINISTRAȚIE ECONOMICĂ – Ce au făcut Zetea, Cherecheș și Scubli pentru bunăstarea noastră: PIB-ul județului și al cetățeanului în 2018 și 2019

ANALIZĂ. În ultimii 10 ani, PIB-ul județului Maramureș a crescut cu 1,39 miliarde de euro, de la 2,264 miliarde de euro în 2008, la 3,655 miliarde de euro în 2018.

În privința ponderii județului la nivel național, însă, situația e neschimbată: și în 2008 și în 2018, județul are același aport de 1,5% la “pușculița” națională, clasându-se mereu în toată această perioadă în zona locului 17, pe la mijlocul clasamentului – mențiunea este extrem de importantă în contextul prezentei analize, pentru o vom compara cu situația în privința bunăstării cetățeanului, adică a maramureșeanului (logica spune că situația ar trebui să fie similară, în contextul unei bune administrații).

Să rămânem însă, pentru moment, la PIB-ul județului, pentru a epuiza acest subiect. În 2019, conform Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, PIB-ul Maramureșului a fost estimat la 3,951 miliarde de euro, creșterea valorică prognozată față de acest an fiind 296 de milioane de euro. Este o creștere sub trendul național, însă rețineți că este o prognoză a agenției naționale, una mai degrabă ponderată și care, de regulă, suportă la finalul anului corecții de multe ori semnificative.

Cât de bine trăiesc maramureșenii

În privința PIB-ului pe cap de locuitor (cel mai bun indicator economic care definește bunăstarea cetățeanului) se observă o ușoară și constantă creștere, însă aceasta este mai mică decât trendul național: în 2007, PIB pe cap de locuitor în Maramureș era de 4.066 de euro (cu 2.017 euro mai puțin decât media națională) – locul 29 în clasamentul național; în 2017, PIB pe cap de locuitor în Maramureș era de 7.133 de euro (cu 2.435 de euro mai puțin decât media națională) – locul 22 în clasamentul național; în 2018, PIB pe cap de locuitor în Maramureș este de 7.923 de euro (cu 2.563 de euro mai puțin decât media națională) – locul 19 în clasamentul național.

Înainte de a ne avânta în elogii, să mai privim o dată cifrele de mai sus. Observăm o creștere a valorii individuale (per capita), o creștere constantă în clasament, dar și o creștere a ecartului față de media națională. Acest fenomen se explică prin faptul că în ultimul deceniu județele mai bogate s-au dezvoltat într-un ritm mult mai mare decât cele sărace (sau să le numim medii), crescând distanța între ele și la capitolul bunăstarea cetățeanului.

În privința estimărilor economice, nici anul viitor nu se va echilibra balanța, PIB pe cap de locuitor fiind prognozat în 2019 în Maramureș la 8.573 euro, ceea ce ne-ar clasa pe locul 20 în clasamentul național. Nu această cădere cu un loc este, însă, edificatoare, ci faptul că ecartul (distanța) față de media națională își păstrează ritmul de creștere, maramureșeanul având acest indicator al bunăstării (PIB) mai mic cu aproape un sfert decât media națională (respectiv, 24,1%).

Care sunt cauzele

La nivel analitic, privind la rece situația care crează diferența mereu în creștere dintre Maramureș (în cazul de față) și celalalte județe din top 10 a fost explicată mai sus: cele câteva județe mai dezvoltate economic (București, Constanța, Timiș, Cluj, Brașov, Prahova, Argeș, Dolj, Iași, Ilfov, Sibiu, Bihor, chiar și Bacău și Suceava) se dezvoltă într-un ritm mai alert decât Maramureș, care a rămas, în continuare, unul dintre singurele județe din țară care nu are creată nici măcar o platformă industrială, nu are terenuri compactate pentru realizarea unei astfel de investiții, nu are o bază de forță de muncă calificată și înalt calificată disponibilă – practic nu are ce să ofere potențialilor mari investitori.

În privința diferenței dintre locul ocupat la nivel național de județ și cel ocupat de cetățeanul județului, explicația constă în insuficienta implicare a administratorilor județului (Gabriel Zetea) și municipiilor (Cătălin Cherecheș – Baia Mare și Horia Scubli – Sighetu Marmației) în crearea de facilități care să contribuie la bunăstarea reală a cetățenilor care i-au ales în funcții.

Concertele, șușanelele, iluminatul ornamental și alte asemenea fapte de arme administrative sunt goale de conținut. Nu contribuie deloc la bunăstarea cetățeanului, se duc și nu rămâne nimic în urma acestor acțiuni extrem de costisitoare. Rămân taxele și impozitele mari, gestionate prost și chiar fraudulos în unele cazuri, rămân serviciile publice scumpe, rămâne letargia în fața strategiei de creare a unui pol economic semnificativ (în afară de industria mobilei, bazată în principal pe forța de muncă necalificată, Maramureșul nu excelează prin nimic, nu e cunoscut prin nimic, cele câteva mari întreprinderi care mai există în județ fiind meritul exclusiv al managerilor acestora, nicidecum al administrației publice).

Să luăm spre exemplu județul Alba. Un județ cu un PIB aproximativ similar cu Maramureșul. Însă un județ în care PIB pe cap de locuitor este cu 50% mai mare (11.770 de euro în acest an, 12.861 de euro anul viitor – comparați valorile cu PIB-ul pe cap de locuitor din Maramureș: 7.923 de euro în acest an – o diferență de 3.847 de euro pe an, uriașă! -, 8.677 de euro anul viitor)! Alt exemplu: Caraș-Severin. PIB cu 1,5 miliarde de euro mai mic decât Maramureșul, dar PIB pe cap de locuitor este similar, iar anul viitor îl va depăși pe cel al maramureșeanului.

Concluzia

Ideea de bază a acestei scrieri este că teza cantonării într-o creștere ușoară a bunăstării județului și a cetățeanului este una falsă, acțiunea fiind normală chiar și în țările subdezvoltate. În fapt, distanța dintre noi și foarte multe alte zone (județe) se accentuează, ecartul crescând, în principal, din cauza lipsei de viziune (sau lipsei de implementare a unei viziuni economice strategice) a celor care administrează județul și cei doi poli (care ar trebui să fie) importanți ai Maramureșului, municipiile.

Cătălin VISCHI