TAXA DE MEDIU – Raţional despre adevărul privind taxa de mediu şi operatorul de salubritate Drusal, fără patimă şi isterii

3
771

RAŢIONAL. Nimeni, niciodată nu va fi fericit să i se impună plata unei noi taxe. Nu ştiu dacă a zis cineva asta, dar cei mai mulţi au gândit-o. Ultima taxă impusă în România este cea de mediu pentru salubritate, decisă prin Legea 384/2013. Această lege, a cărei aplicare a fost amânată timp de patru ani, până în ianuarie 2017, prevede ca operatorul de salubritate să plătească la Administraţia Fondului de Mediu o taxă de  80 de lei/tonă în 2017, respectiv 120 de lei/tonă în 2018.

 

În zona sud-vestică a Maramureşului, unde operează Drusal SA, spiritele s-au inflamat odată cu primirea facturilor pentru serviciul de salubritate, iar în spaţiul public au început să curgă reproşuri, dezinformări, incitări la neplată şi chiar acuze de nelegalitate. Această scriere şi-a propus un singur lucru: să stabilească, raţional, fără isterii şi după ascultarea părţilor implicate, care este adevărul privind taxa de mediu pentru salubritate.

 

Ce e taxa de mediu

 

În calitate de stat membru al UE, până în anul 2020, România trebuie să reutilizeze și să recicleze minimum: 50% din cantitatea de deşeuri colectată (hârtie, metal, plastic și sticlă) – până acum, rata de recilare e de 4,5% -; 70% din deşeurile nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări; 60% din deşeurile de ambalaje introduse pe piaţa națională; 4 kg/locuitor din deşeurile electronice; precum şi să colecteze separat bio-deşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora.

 

Pentru îndeplinirea acestor obiective impuse de UE, începând cu 1 ianuarie 2017, operatorii de salubritate care depozitează deşeuri la groapa de gunoi trebuie să plătească o taxă de 80 de lei/tonă depusă (pentru comparaţie, în Ungaria taxa este aproape dublă, adică 34 euro/tonă), urmând ca această taxă să crească la 120 lei/tonă din 2018. Taxa se plăteşte către Fondul de Mediu, pentru a forţa creşterea procentului de reciclare a deşeurilor – de aceea s-au acordat şi finanţări europene pentru dezvoltarea sistemelor de management a deşeurilor.

 

Informaţie bonus: decizia privind procentele la care trebuie să ajungă reciclarea în România e aberantă şi imposibil de îndeplinit. Conform unui studiu ştiinţific, statistica din statele membre UE arată că rata anuală maximă reală de creştere a nivelului de reciclare este de 2%. Aritmetică: până în 2020, în România se vor recicla cu maximum 8% mai multe deşeuri, adică vom ajunge de la 4,5% la 12,5%, nici vorbă să îndeplinim targetul de 50%. Şi vom plăti semnificative sancţiuni de mediu.

 

Cine plăteşte taxa de mediu

 

O dezbatere în spaţiul public, fără argumente juridice, dar cu mult patos, indica faptul că această taxă trebuie plătită de operator (adică de firmele de salubritate), pe principiul „că ăia sunt bogaţi şi fac profit pe spinarea noastră, a săracilor”. Bine ar fi să fie adevărat, dar nu e, zic legile (Legea 211/2011 susţine că „în conformitate cu principiul Poluatorul plăteşte, costurile operaţiunilor de gestionare a deşeurilor se suportă de către producătorul de deşeuri”, Legea 101/2006 susţine „recuperarea integrală de către operatori, prin tarife, taxe speciale sau subvenţii de la bugetul local, a costurilor de operare şi a investiţiilor pentru înfiinţarea, reabilitarea şi dezvoltarea sistemelor de salubritate”, precum şi „menţinerea echilibrului contractual” etc.).

 

Mai simplu spus, producătorul de deşeuri (persoană fizică, firmă, autoritate publică etc.) plăteşte, pentru că altfel nu e motivat să îşi scadă procentul de deşeuri produse şi neintrate în circuitul de reciclare, vital pentru protecţia mediului. Astfel de decizii (plata taxei de mediu de către producătorul de deşeuri) au deja aplicate în mai multe localităţi (Sibiu, Craiova, Arad, Satu Mare, Brăila, Turda, Focşani, Slobozia, Blaj, Paşcani, Luduş, Cisnădie etc.).

 

Obligaţi de UE să crească gradul de reciclare a deşeuri, dar observând că taxa se repercutează direct asupra populaţiei, guvernanţii au încercat iniţial să-i oblige pe administratorii rampelor de gunoi sau ai sistemelor de management al deşeurilor să colecteze această taxă de la operatorii de salubritate. S-a făcut chiar şi un proiect de ordonanţă de urgenţă, dar totul a rămas în stadiul de proiect.

 

Să zicem că, totuşi, electoral, se va lua această decizie. Să vedem care va fi relevanţa sa pentru buzunarele cetăţenilor.

 

„Să plătească bogaţii”

 

Una dintre dicuţiile aplicate la societatea Drusal s-a referit la faptul că în contractul semnat cu municipalitatea Băii Mari această firmă a comunicat că va lucra cu un profit de maximum 5% şi că în 2015 au comunicat un profit net de 2.806.325 de lei, ceea ce e similar cu un profit de 13,5% raportat la cifra de afaceri.

 

Adevăr incomplet, manipulatoriu pentru inflamarea spiritelor cetăţenilor nemulţumiţi de impunerea unei noi taxe. Adevărul complet este următorul: Drusal a câştigat licitaţia de operare în Baia Mare în 2006. În cei 11 ani care s-au scurs de atunci, firma mai operează, în afară de Baia Mare în alte 16 localităţi, având contracte, pe lângă primăriile de acolo, şi cu 321 de firme din afara Băii Mari.

 

De asemenea, în cei 11 ani, Drusal şi-a crescut profitul şi prin gestionarea depozitului de deşeuri de la Satu Nou de Jos (sunt primării sau firme care operează salubrizarea în regim propriu şi plătesc doar pentru depozitarea deşeurilor în perimetrul administrat de Drusal). Tot la capitolul Profit, Drusal şi-a maximizat procentul şi prin comenzi suplimentare de transport şi depozitare a deşeurilor din construcţii (o medie de 100 de comenzi/lună) şi prin colectarea în regim propriu a deşeurilor reciclabile (au investit într-o staţie de sortare etc.).

 

Concluzie: da, Drusal are profit de 13,5%, dar nu doar din Baia Mare, ci din dezvoltarea operării pe o arie mult mai largă. Însă, la naiba, să plătească bogaţii (adică Drusal). De acord (nici mie nu-mi convine să plătesc mai mult pentru acelaşi serviciu). Haideţi să vedem cum îi convingem (eludăm legile, le ignorăm, însă să găsim varianta).

 

Conform anului 2016, în rampa de deşeuri administrată de Drusal s-au depus 56.000 de tone de deşeuri. Taxa de mediu e de 80 lei/tonă. Rezultă: Drusal trebuie să plătească 4,48 de milioane de lei în 2017 la Fondul de Mediu. Să le plătească şi gata! Numai că profitul firmei a fost de 2,8 milioane de lei/an. Adică ar trebui ca această firmă să ne facă salubrizarea şi să accepte să lucreze cu o pierdere anuală de 1,68 de milioane de lei pe an. Nici în comunism nu se întâmpla asta. Dacă suntem relativi normali şi ne păstrăm raţiunea şi decenţa o să conchidem că e imposibil.

 

Ăsta-i finalul unei scrieri explicative în care au fost consultate părţi implicate şi părţi specializate juridic pe speţe similare.

 

Cătălin VISCHI



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.

3 COMENTARII

  1. D-le Vischi, e o problema de procedura aici. Au respectat sau nu legea? Exista hotarare de consiliu local care sa le aprobe colectarea taxei de la populatie? Au dreptul sa colecteze taxa cu TVA? Sunt de acord ca trebuie gasita o solutie de mijloc, altfel n-au de unde sa plateasca. Numai ca trebuie ca totul sa fie legal.

  2. D-le Vasile, nu iau apărararea nimănui. Citiţi articolul cu atenţie. Nu aveţi dreptate în privinţa cantităţii de deşeuri, datele pe care le-am prezentat sunt oficiale, comunicate de administratorul rampei (unde sunt cântărite înainte de a fi depozitate şi cantităţile sunt înregistrate pentru că se raportează la Mediu).Cât despre raportarea la Primărie, permiteţi-mi să zâmbesc, pentru că asta ar însemna să factureze mai puţin decât se cuvine şi nu cred că-s ONG.

  3. Maestre Vischi, foarte frumos iei apararea Drusalului aici. Dar, cum iti explici ca nenea Drusal incaseaza si TVA? Taxele nu sunt purtatoare de TVA.Mai e o chestiune. Zici mata aici ca taxa este de 80 lei/tona. Si mai zici ca Drusalu a colectat 56.000 de tone anul trecut. Numai ca tot dl Drusal zice ca baimarenii produc 0,3 tone/persoana/an. Iar la populatia Baii Mari, asta inseamna cam 41000 de tone, nu 56.000. Inseamna ca a pacalit cumva Primaria?

LĂSAȚI UN MESAJ