RAȚIONAL – „Uraaa, suntem finaliști!”, să nu trepidăm: Adevărul despre „Capitala Tineretului din România”

2
750

ECHILIBRAT. După eșecul neîmbucurător, previzibil și deloc glorios al urbei reședință de județ în competiția pentru titlul de „Capitală Culturală Europeană”, Baia Mare s-a înscris, alături de alte șase orase, în altă provocare, în urma căreia va fi desemnată „Capitala Tineretului din România” în anul 2018. Recent, candidaturile au fost trecute prin decantor, juriul eliminând în prima etapă a evaluărilor patru orașe. Au mai rămas în competiție trei: Baia Mare, Iași, Satu Mare.

 

Trecerea de prima etapă a evaluării (juriul e independent, zice-se, format din reprezentanți ai sectorului neguvernamental de tineret, ai mediului privat, ai organizațiilor de tineret ale partidelor politice parlamentare și ai unor instituții publice) a declanșat reflexul de sorginte pavloviană, entuziasmul fiind dus către irațional. Le elimin pe cele de pe socializarea virtuală feisbucistă (irelevante în contextul logicii) și le reamintesc, ca argumente, doar pe cele venite de la oficiali implicați: „Suntem finaliști!”, „Baia Mare merită!”, „Proiectele noastre sunt remarcabile prin viziune, durabilitate, efect asupra comunității și prestigiu la nivel european!”, „Drumul nostru spre Baia Mare-Capitală a Tineretului din România în 2018!”.

 

Sigur, cele mai multe dintre surescitările verbale de mai sus îi aparțin tânărului primar Cătălin Cherecheș, cel care este promotorul chalenge-urilor în care a introdus urbea până acum: Capitală Culturală Europeană, Capitala Tineretului din România. Ce nu e bine? În principal, exaltarea. Nu am câștigat nimic, ci nu am fost dați afară încă (ceea ce e bine, păstrăm speranța, care moare ultima) – la fel de finaliști am fost și cazul competiției pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, s-au cheltuit bani cu ghiotura și în condiții nelegale, spune raportul Camerei de Conturi, iar la final ne-am clasat pe locul 4 din 4. Așadar, ponderația nu strică, dacă nu pentru că este apanajul inteligenței, măcar pentru că te ferește de un prezumtiv ridicol.

 

Bun, astea-s datele preliminare ale problemei. S-o rezolvăm, nu înainte de a sublinia că aceste candidaturi sunt benefice, atâta timp cât raportul cheltuielilor din bugetul urbei sunt echilibrate (cum n-a fost cazul în challenge-ul Capitală Culturală) cu relevanța unei potențiale victorii (certitudini n-au decât lobotomizații, deci un grad de risc există în orice).

 

Ce câștigă și ce face o Capitală a Tineretului

 

De dragul exaltărilor exprimate public, să pornim de la ideea că Baia Mare va câștiga titlul de Capitală a Tineretului din România. Să vedem ce înseamnă asta. Până acum, doar două orașe au deținut această titulatură: Timișoara (2016-2017) și Bacău (2017-2018). Pentru că orașul din Moldova este în plin exercițiu, date relevante despre câștigurile pe care le are un oraș care deține această titulatură putem extrage doar de la Timișoara, urbe care și-a dus la final „mandatul”.

 

Organizatorii zic că titlul de Capitală a Tineretului din România oferă respectivului oraș oportunitatea de a-și transforma viziunile în proiecte de dezvoltare urbană prin participarea tinerilor.  Practic, se abordează teme de interes pentru tineri, asta încurajând dezvoltarea unor idei inovatoare la care tinerii participă activ în viața comunității. E bine, jos cu virtualul, dependențele negative, apatia! O adrenalină pentru cei plictisiți de viața reală.

 

De unde vin banii pentru finanțarea proiectelor care îi animă pe tineri și îi implică în viața Cetății? Finanțarea este subțire, 50.000 de euro, și vine de la o bancă privată (BCR). Grosul banilor vin de la autoritatea locală – adică din bugetul public – și, eventual, de la sponsori. Fiind o manifestare care privește comunitatea locală tânără, poveștile cu afluxul de turiști care duce la dezvoltarea economică, rămân povești. Bun, nu se dau bani, nu vin bani de nicăieri. Se fac niște proiecte pentru tinerii localnici, cu bani din bugetul local. Să vedem ce impact au aceste proiecte.

 

În Timișoara, actanți direcți au fost pe parcursul unui an de Capitală a Tineretului 80 de persoane. Alții, până la 300, au fost implicați în proiecte pasagere. Ce s-a realizat: participare publică (a fost o campanie “Fii primar pentru o săptămană!”, în urma căreia un tânăr din Timișoara și-a petrecut o săptămână alături de primar; au fost încurajați tinerii care neafiliați unor organizații de tineret să își spună ideile și să propună proiecte ce au fost implementate); s-a pus în valoare spațiul urban (instalația string art din Parcul Castelului; un tur istoric al podurilor din oraș; relansarea hărților Use-IT, ce fac parte dintr-un circuit internațional; realizarea unor mesaje motivaționale pe străzile din oraș); voluntariat.

 

Concluzie: Nu doar să nu zicem hop, înainte de a sări groapa, dar și să vedem că groapa nu chiar chiar atât de înspăimăntătoare, fiind, de fapt, un șanț mai mic, așa…

 

Cătălin VISCHI



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.

2 COMENTARII

  1. Un mare fas care are scopul de a alimenta setea de notorietate a primarului inculpat pentru fapte de coruptie. Ce mare scofala este sa te inscrii la astfel de competiii fara efecte reale. E ca si cand te duci la o nunta, mananci si te distrezi…pe banii tai. Primarului tupeist va rog sa-i adresati urmatoarele intrebari:
    1. Cate locuinte pt tineri a construit in perioada 2011-2017?
    2. Cati tineri a angajat sau promovat in administratia locala?
    3. Cati antrepenori sub 35 de ani au beneficiat de facilitati din partea PMBM?
    4. Cati tineri care termnina studiile universitare revin in oras si pentru ce?
    Ii recomand lui Catalin Chereches sa lanseze urmatoarele concursuri nationale:
    a) Cel mai corupt oras/primar din Romania
    b) Capitala cu cele mai multe pungi de saracie
    c) Capitala cultului personalitatii

  2. Perfect de acord cu poziția dvs. În Baia Mare s-a încetățenit deja o activitate netrecută în nomenclatorul meseriilor și anume cea de oenjist. Prin definiție, oenjistul băimărean e o persoană a cărei primă preocupare este bătălia cu ”heitării” (termen de origine engleză, adoptat în limba română cu drăgălășenie). A doua preocupare este ”sifonul” (adică inventarea de activități foarte educative pentru tineretul foarte naiv, care să poată atrage ”justificat” fonduri cât mai mari de la ”otorități” și să fie pierdute în ceața buzunarelor personale – ca și exemplu concret menționăm: – lansarea în spațiul mioritic de afișe, flyere, autocolante ”lipibile pe burlane” tricouri, baloane, lumânări, diplome, lanterne chinezești care se pierd în neantul celorlalte balonașe, tarife închiriere scenă, tarife interpreți, diurne, cazări, ș.a. ; ș.a.m.d ; etc…..Nici una din aceste produse contabilizate, neputând fi contabilizată în fapt – %numărați voi lanternele chinezești sau baloanele cu heliu care zboară pe cerul albastru de școală băimăreană%) A treia preocupare este prostirea clientelei aciuată (cu bune intenții) prin work-shopuri, seminarii, cursuri, dansuri, – cu temele declarate: dezvoltarea mintală a subiectului urban sau care aderă spre aceste sfere celeste și dezvoltarea econo-moca a orașului (în subsidiar) Curat murdar, Coane Fănică !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here