OPERAȚIUNEA TRANZACȚIA – Cine e în spatele vânzării fostului Combinat Cuprom către municipalitatea Băii Mari

VÂNZĂTORUL STRATEGIC. De vreo șase ani încoace, dintr-un motiv care nu poate fi justificat decât prin disperarea de a dobândi un teren compact de peste 50 de hectare în intravilanul orașului, indiferent de gradul de compromitere al acestuia, municipalitatea Băii Mari și-a exprimat interesul public pentru fostul Combinat Cuprom.

 

 

Vor să cumpere, dar nu o fac

 

Un argument al dorinței de a deveni proprietari ai fostului combinat chimic este modul în care administrația publică condusă de primarul Cătălin Cherecheș și instituțiile de control (Poliția, Agenția și Garda de Mediu) au acționat după declararea falimentului firmei Cuprom, mimând că țin ochii-nchiși și că nu văd ilegalitățile cauzate organizat în zonă (exploatarea deșeurilor cuprifere, a solului încăcat cu metale grele, apoi demolările fără autorizații a clădirilor pentru recuperarea fierului etc.).

 

Unica motivație rațională a complicității celor enunțați la ilegalitățile înfăptuite constă în situația actuală: lăsându-i să fure (pe actualii proprietari, prin firme interpuse cu care au intrat în relații comerciale), în acest moment municipalitatea a rămas singurul potențial cumpărător. De ce? Nimeni nu s-ar lega la cap cu o proprietate pe care, scriptic, există clădiri (în fapt, multe dintre acestea sunt inexistente, demolările neputând fi acoperite legal  cu autorizațiile obligatorii).

 

În plus, nimeni n-ar cumpăra un teren total compromis, afectat de poluare cu metale grele. E drept, n-am găsit, oricât am căutat, un argument rațional pentru inerția instituțiilor de mediu în fața proprietarilor (bănci comerciale, în cea mai mare parte), pe care, din 2012 încoace le lasă nesancționate pentru lipsa de ecologizare a terenurilor – conform legii, deținătorii siturilor brown-field reprezentate de terenuri deteriorate, rezultate în urma închiderii anumitor activități industriale, implicit și platforma industrială Cuprom, își însușesc obligațiile de mediu și de ecologizare a amplasamentului.

 

Cum a ajuns Piraeus principalul proprietar

 

Din cele 54 de hectare de teren, cea mai mare suprafață a deținut-o, până de curând, firma controlată de Piraeus Bank, SC Piraeus Leasing IFN SA. Aceasta deținea 65,3% (ceilalți proprietari fiind, procentual, BancPost 14,3%, Raiffeisen Bank 0,7% si Cuprom 19,7%).

 

Să  vedem, însă, cum a ajuns Piraeus mare proprietar peste Cuprom. În 2007, Cuprom a contractat la Piraeus Bank un credit de 6 milioane de dolari. Relația șefilor Cuprom cu Piraeus era suspect de bună, măcar dacă ținem seama de două aspecte: în octombrie 2008, chiar în momentul în care toată lumea informată vorbea de iminenta insolvență a societății, chiar cu două luni înaintea declanșării acesteia, Cuprom a încheiat un nou contract cu Piraeus Bank prin care se acorda accesul la serviciul Piraeus Online Banking pentru plăți în lei și valută, fără limită de sumă și operațiuni, pentru patru persoane: Horia Șchiopu-Simu, Horia Pitulea (primii doi acționari), Adrian Chișu (director general Cuprom) și Camelia Dumitru (director economic Cuprom).

 

În baza acelei datorii a intrat Piraeus în posesia celei mai mari părți din combinatul băimărean, inclusiv a turnului de 351,5 metri înălțime. În 3 august 2011, Cuprom a deschis în instanța de judecată, împotriva Piraeus Leasing Romania IFN, o contestație la executare, dar în 21 februarie 2012 procesul a fost suspendat la solicitarea ambelor părți. Adică s-a făcut pace, cu un preț neștiut (încă).

 

Să ne jucăm cu milioanele de euro

 

În fine, fiind liniște în privința proprietarului principal al platformei Cuprom, în perioada 2012-2015, Piraeus Leasing IFN a încercat să-și vândă proprietatea municipalității Băii Mari, inițial cerând suma de… 15 milioane de euro. Apoi, convingând și BancPost să facă aceeași mișcare, oferind practic Primăriei vreo 42 de hectare de teren pentru suma de 4,34 milioane de euro – Piraeus Leasing cerea 3,7 milioane de euro pentru cele aproximativ 36 de hectare, adică 10 euro/mp, iar BancPost cerea 2,85 milioane de lei, echivalentul a 640.000 de euro la acea vreme, pentru cele peste 8 hectare, adică 6,3 euro/mp).

 

Oferta a fost respinsă de autorități, motivația oficială fiind că există suspiciunea că terenul oferit spre cumpărare înconjoară terenurile aflate în proprietatea celorlalți doi. Răspunsul oficial: ne interesează doar toată proprietatea. Motivația neoficială: știind că sunt singurii potențiali cumpărători (din motivele deja expuse) și neavând banii, autoritatea publică trage de timp încercând să obțină un preț cât mai mic. Cea mai mică ofertă pentru partea care aparține Piraeus depusă la administrația publică locală a fost în 2016, confirmată de oficiali din Primărie: 2,15 milioane de euro. Refuzată și aceasta.

 

Cine este noul proprietar principal

 

Între timp, însă, Piraeus Leasing IFN s-a reorientat și a reușit să vândă terenul pe care-l deținea la fostul Combinat Cuprom unui serelu din Brașov, Urban Invest. Această firmă, care, aparent a cumpărat în orb un teren despre care nu știe că poate fi oricând obligat să-l ecologizeze cu costuri care depășesc zeci de milioane de euro, este controlată de Ionuţ Angheluş, care nu se află la prima afacere imobiliară pe filiera Piraeus Bank.

 

În 2016, Angheluș a cumpărat, prin firma pe care o controlează, de la Piraeus, terenul fostei fabrici Prefa din Braşov. Puțin istoric, pentru a înțelege tranzacția. Terenul, în suprafață de 10 hectare, i-a aparținut miliardarului Ioan Niculaie, care l-a vândut cu 50 de milioane de euro dezvoltatorului imobiliar american Jonathan Mann.

 

Acesta s-a îndatorat la Piraeus până la limita de rambursare de 34,8 milioane de euro. Piraeus a devenit proprietar, dar a fost acceptată la masa credală doar cu 17,4 milioane de euro. Inițial, Piraeus a cerut 16,4 milioane de euro pentru respectiva proprietate, însă ulterior i-a vândut terenul lui Angheluș cu doar 8 milioane de euro. Angheluș vrea să construiască pe locul fostei fabrici Prefa un cartier rezidențial și are nevoie, evident, de bani.

 

Suma pe care o cere Angheluș municipalității pentru fostul teren al Piraeus de la Cuprom Baia Mare, pe care l-a cumpărat pentru a-l revinde mai scump, este de 2,7 milioane de euro. Adică cu 12,3 milioane de euro mai puțin decât cerea Piraeus Leasing (controlată de Piraeus Bank, Stavros Lekkakos, Michail Lachanas și Cătălin Pârvu) aceleiași municipalități în urmă cu șase ani, dar mai mult cu o jumătate de milion de euro decât cerea chiar Piraeus în 2016.

 

Ce vor să vândă/cumpere

 

În solul pe care mai stăruie puține din cele 80 de clădiri care erau edificate pe platforma Cuprom, concentrațiile de plumb, cadmiu, zinc, cupru și arsen depășesc pe suprafețe întinse pragurile de alertă și de intervenție. În 2012, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca a informat proprietarul Piraeus Leasing IFN că e obligat să-și însușească obligațiile de mediu pentru încetarea activității şi ecologizarea amplasamentului. Pe proprietari… i-a durut în șoșoni.

 

Acum, platforma arată ca după un război greu. Tranșee și gropi formate de excavări ilegale în căutarea reţelelor subterane. S-a smuls, cu barbarie, tot ce era sub pământ din metal, cabluri, conducte de transport și de canalizare… Apa poluată cu acizi băltește în craterele săpate post-preluare de nimeni. De nimeni, pentru că nimeni, niciodată nu a fost tras la răspundere pentru raptul făcut în fața noastră, a tuturor de diverși protejați chiar de proprietari, de instituțiile publice, de toți.

 

 

Toată suprafaţa fostei platforme chimice a Cuprom este considerată cu contaminare puternică, soluția fiind decaparea totală a solului la adâncimi variabile, între 0,5 și 3 metri. Cândva, la mijloc de octombrie 2018, noul proprietar al celei mai mari părți a platformei, care cumpără chilipiruri de la Piraeus, și-a trimis un emisar la Primăria Baia Mare să comunice că e gata să vândă pentru 2,7 milioane de euro. Nimeni nu știe încă valoarea la care se ridică și durata decontaminării solului…

 

Cătălin VISCHI