OBTUZITATE – Legi paralele: artiştii plastici maghiari au dobândit marca „Şcoala de Pictură Băimăreană”, artiştii plastici băimăreni, nu

2
443
Hollósy Simon, în atelierul său, alături de câțiva membri ai „Școlii de pictură de la Baia Mare” (Școala Hollósy)

EXCLUSIV. Această scriere este despre redobândirea patrimoniului cultural imaterial în condiţiile obtuzităţii cu care decidenţii din România interpretează legislaţia naţională, pe principiul „Nu contează cât bine vor să ne facă  alţii, noi ne dăm singuri şuturi în dos”.

 

Hollósy Simon

Preambul sec: Şcoala de pictură de la Baia Mare a fost o mişcare artistică care a luat fiinţă, în perioada Belle Époque, în jurul pictorului Hollósy Simon. „Mişcarea artistică de la Baia Mare s-a fundamentat pe structuri permanentizate ale unor instituţii specializate, instituţii a căror continuitate de funcţionare urcă pe firul propriei istorii de la actul întemeietor realizat de Simon Hollósy în 1896, până în ziua de astăzi”, scria dr. Tiberiu Alexa, managerul Muzeului Judeţean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”, poate cel mai important specialist în fenomenul „Şcoala de pictură de la Baia Mare”.

 

Uite marca, nu e marca

 

În 7 iulie 2016, la împlinirea a 120 de ani de la înfiinţarea Şcolii de pictură băimăreană, Asociaţia Filiala Uniunii Artiştilor Plastici Baia Mare a depus la OSIM două cereri pentru dobândirea oficială a mărcilor „Şcoala de Pictură Băimăreană” şi „Colonia Pictorilor” – dreptul asupra mărcii sau a indicaţiei geografice este dobândit şi protejat prin înregistrarea acestora la Oficiul de Stat pentru Invenţi şi Mărci (OSIM) România.

 

Laura Ghinea (foto: tele+)

„Artiştii plastici din Ungaria au înregistrat şi protejat ca marcă, la ei în ţară, Şcoala de pictură de la Baia Mare. Noi, Asociaţia artiştilor plastici băimăreni (n.red., despre care Alexa scria că este „una dintre cele mai dinamice componente ale asociaţionismului creatorilor de arte vizuale din întreaga Românie”, cu peste 100 de membri), am considerat necesar să facem toate demersurile legale pentru a proteja această marcă, precum şi Colonia Pictorilor”, a explicat Laura Ghinea, preşedinta Asociaţiei Filiala UAP Baia Mare.

 

Motivaţia pentru care artiştii plastici din Ungaria au primit marca Şcoala de pictură de la Baia Mare, valabilă şi protejată în respectivul caz pe teritoriul ţării vecine, a fost că la înfiinţarea Şcolii, Baia Mare (Nagybanya) era parte integrantă a Ungariei – argument corect până la un punct: în 1896, această structură de educaţie artistică nu se numea „Şcoala de pictură de la Baia Mare”, aşa cum a devenit celebră în toată Europa, ci „Şcoala Hollósy”.

 

Ce s-a întâmplat în România cu solicitarea artiştilor băimăreni de atribuire a mărcii? „Am achitat taxele, am aşteptat şi, după aproape 10 luni, în luna aceasta, am primit răspunsurile. Ni s-a aprobat Colonia Pictorilor, dar…”, a spus Ghinea. Dar ce? Dreptul de proprietate asupra mărcii „Şcoala de Pictură Băimăreană” a fost respins!

 

Cam cât de „specialişti” sunt „judecătorii”

 

Cei de la OSIM nu au judecat în spiritul legii, ci în litera acesteia. Adică, nu au judecat dacă Asociaţia UAP Baia Mare este continuatoarea Societăţii Pictorilor Băimăreni (prima structură juridică ce deţinea şi manageria Şcoala de Pictură Băimăreană) – pentru că este, vezi argumentele la finalul scrierii -, ci au luat legea mot-a-mot, au rumegat-o şi au eliminat verdictul.

 

OSIM a considerat că Asociaţia artiştilor plastici băimăreni nu poate înregistra ca marcă „Şcoala de Pictură Băimăreană” deoarece „consumatorul nu va percepe denumirea ca pe o expresie neobişnuită, ci, mai degrabă, ca o expresie ce transmite consumatorului că este vorba de o instituţie a locuitorilor sau a unei localităţi din România”. Adică au judecat o expresie şi nu o denumire asociată unui fenomen artistic recunoscut pe plan mondial. Semantica, bat-o vina. (Documentul integral se află anexat în galeria de la finalul acestui articol)

 

Iată şi argumentul promis mai sus, care atestă, prin vocea specialistului, că Asociaţia este continuatoarea Societăţii Pictorilor Băimăreni, creatoarea fenomenului artistic cunoscut sub denumirea „Şcoala de Pictură Băimăreană” sau „Şcoala de Pictură de la Baia Mare”:

 

Tiberiu Alexa (foto: Mircea Albuțiu)

„Structura constituită la nivelul instituţiilor de asociere profesională s-a constituit pe temeiuri statutare specifice categoriei organizaţiilor private şi neguvernamentale, recunoscute juridic, şi a evoluat de la Societatea Pictorilor Băimăreni (1911, reconfirmată în 1924; desfiinţată în 1935 şi reactivată între 1940-1945) la Societatea Artiştilor Plastici din Baia Mare (1937-1940), Sindicatul Artiştilor, Actorilor şi Ziariştilor din Baia Mare (1945-1949) şi – în cele din urmă, începând din 1950 – la Filiala Baia Mare a Uniunii Artiştilor Plastici din România, căreia i s-a asociat din 1998 Asociaţia «Filiala Uniunii Artiştilor Plastici» Baia Mare” – dr. Tiberiu Alexa.

 

Ce se mai poate face? Există posibilitatea contestaţiei. Trebuie plătită altă taxă, aşteptat alt timp… Şi sperat. Că totuşi nu suntem toţi suficienţi, obtuzi sau, mă scuzaţi, proşti. Şcoala de Pictură Băimăreană nu este o expresie, ci un fenomen creat de artiştii plastici care au pictat şi pictează de peste 120 de ani aici, în Baia Mare.

 

La final, o paranteză, doar…

 

Să nu ne mai mire nimic, dacă judecăm aşa. Anul trecut, când Şcoala de Pictură de la Baia Mare aniversa 120 de ani de la înfiinţare, unul dintre cei mai în vogă pictori ai momentului, Adrian Ghenie, născut în Baia Mare, vindea la o licitaţie a Casei Sotheby’s lucrarea „The Sunflowers in 1937” („Floarea soarelui în 1937”). Lucrarea a fost adjudecată pentru 3.117.000 de lire sterline (n.red., 4 milioane de euro). Surescitaţi de succesul vânzării, englezii de la Sotheby’s au postat rapid pe pagina lor de facebook informaţia care îl avea ca subiect pe… „artistul maghiar Adrian Ghenie” (vezi foto). „Bună seara, România! Bună seara, Budapesta!”

 

 

 

 

Cătălin VISCHI



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.

2 COMENTARII

  1. O mare, triplă, porcărie! Şi motivaţia respingerii cererii la OSIM, şi faptul că Adrian Ghenie e considerat pictor maghiar, dar şi evaluarea tablourilor sale la exorbitanta sumă de 4 milioane de euro – dar această ultimă apreciere ţine de gustul fiecăruia.

  2. Aş fi curioasă dacă pictorul Ghenie a fost încurajat cu căldură să nu plece de la Baia Mare, …şi dacă a fost apreciat respectat şi recunoscut ca un artist plastic de valoare, înainte să plece de pe meleagurile noastre, în alte ţări unde a avut şansa de a se remarca. Dacă ştie cineva ceva în afara bârfelor care circulă despre plecarea lui, chiar aş fi curioasă să aflu.

LĂSAȚI UN MESAJ