TURISM. În cea mai recentă evaluare anuală a Asociaţiei Române de Balneologie, localitatea maramureşeană Ocna Şugatag nu a ieşit tocmai bine, fiind clasată pe ultimul loc în clasamentul staţiunilor balneare din România în 2017.
În contextul în care în Ocna Şugatag se află singurul lac antropomorfic din Europa, care este şi cel mai mare lac antroposalin din România, întrebarea firească e ce criterii au intrat în calculul clasamentului? „Ne-au mânărit miticii”, am fi tentaţi să spunem. Adevărul este însă altul: ne „mânărim” singuri, mimând că facem turism performant. Cu ce ne-a dat natura, însă, nu e suficient. Haideţi să vedem prin ce „păcătuim”, cu indiferenţa autorităţilor care mimează că se pricep.
Criteriile
Pentru evaluarea stațiunilor balneare sunt utilizate 10 criterii, pentru care este stabilit un coeficient valoric între 1 şi 10. Iată care sunt cele zece criterii de evaluare:
- Accesibilitate, infrastructura, patrimoniu public, management urbanistic, implicarea autorităţilor locale – aici să zicem că am lua, cu indulgenţă, nota 5.
- Existenţa unor structuri de educaţie şi cercetare ştiinţifică aflate în legătură cu centre universitare apropiate, prezența personalului universitar în staţiune, existența unui nucleu de cercetare știinţifică – lucrări științifice pentru promovarea factorilor naturali terapeutici – clar, 0 puncte.
- Promovare externă a staţiunii: identificarea elementelor ce vizează promovarea staţiunii la nivel internaţional, spoturi video în limba engleză, situri web în limba engleză, participarea la târguri internaţionale, articole ştiinţifice în limba engleză, participarea la evenimente internaționale, prezenţa unor tour-operatori intrnaționali, existența unor investitori externi, organizare evenimente internaţionale – clar, 0 puncte mari şi late.
- Promovarea internă a stațiunii – cu indulgenţă, 4.
- Calitatea factorilor naturali de cură utilizați în stațiunea balneară, certificarea Institutului Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie, elemente de cercetare ştiinţifică a factorilor naturali, diversitatea factorilor naturali utilizaţi, gradul de prezentare a acestora, lucrări ştiinţifice de promovare a factorilor naturali – nota 6, avem, dar necertificaţi ştiinţific îndeajuns în contemporaneitate (studii din mezozoic).
- Calitatea serviciilor turistice şi medicale, nivelul de calificare a resurselor umane, prezența animatorilor de staţiune, nivelul de personal angajat – aici, cu tot patriotismul local, nota 5.
- Strategii de dezvoltare a stațiunii identificate prin planuri ale autorităților locale și ale operatorilor din stațiunea balneară analizată – nota 5, că bănuiesc că au dat ceva bani unei firme prietene cu statul să le facă un studiu.
- Nivelul investiţiilor în baze de tratament şi unități de cazare, numărul total al locurilor de cazare, gradul de ocupare al locurilor de cazare – hai, nota 6.
- Disponibilitate la dialog a factorilor de decizie locali şi a investitorilor/operatorilor economici din staţiune, constituirea unor grupuri locale de discuţii cu invitarea reprezentanţilor din Asociaţia Română de Balneologie – cu bonomie, nota 5.
- Premii ştiinţifice, medalii, menţionări ale staţiunii în documente ale autorităţilor centrale, vizibilitate a nivelului de excelenţă al staţiunii balneare – idem, nota 5.
Concluziile
Ocna Şugatag, o staţiune formată natural – după prăbuşirea şi inundarea, în anii ’50, a minelor de sare al căror produs era transportat pe tot continentul şi până în Africa -, unde, pe lângă tratamentele „clasice” (băi calde, electroterapie, hidroterapie, termoterapie, aerohelioterapie şi masaj medical), se tratează afecţiunile şi în mod naturist (un complex local oferind servicii de fitoterapie, reflexoterapie, presopunctură şi masaje speciale, valorificând plantele medicinale şi fructele de pădure), este vizitată anual de doar vreo 30.000 de turişti.
Multe dintre proiectele anunţate pentru revigorarea fostelor Băi Sărate Imperiale au rămas în stadiul de visuri. Cine ştie, prin Europa măcar, că în Ocna Şugatag se află singurul lac antropomorfic de pe continent şi cel mai mare lac antroposalin din România – Lacul Gavril, cu o suprafaţă de 2,35 hectare şi o adâncime de 30 de metri? Cine a auzit de Tăul fără Fund, cine a aflat că apele minerale sodice şi clorurate de la Ocna Şugatag au o concentraţie de sare de 119 grame/litrul?
Poate ăia 30.000 de turişti care vin anual în ultima staţiune balneoclimaterică din România. Şi vina nu aparţine doar autorităţilor locale şi judeţene, ci şi investitorilor din zonă. Dacă vrei să te dezvolţi şi să faci profit, regula economiei este să investeşti. Cu site-uri plătite „la negru” cu 200 de lei nu poţi să te promovezi, doar să te amăgeşti că o faci.
Iar celor care cred că nu-i o pagubă dacă ne-au clasat „miticii” prost, pentru că noi tot ăia suntem, îi voi dezamăgi: primele 10 staţiuni balneare din România apar într-un volum ce e distribuit tuturor marilor touroperatori. Şi ăia ţin seama de rezultatul studiilor specialiştilor. Noi, nu.
Cătălin VISCHI
ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.
