MISTIFICARE ŞI ADEVĂR – Care este adevărul despre „PIB-ul record” al Maramureşului şi cât de „performanţi” suntem la nivel naţional

0
183

ANALIZĂ. În urmă cu puţin timp, pornind de la o ştire-constatativă a agenţiilor naţionale de presă ce acredita ideea că Maramureşul a devenit, brusc, „miezul” economiei planetare, unii, surescitaţi, au propagat informaţia privind „PIB-ul record” al Maramureşului, mulţumind din inimă lui Doamne-Doamne, partidului şi domnilor Ciceu (!?) şi Zetea (!?), deopotrivă, pentru nemărginita performanţă de a cocoţa judeţul pe cele mai înalte culmi ale civilizaţiei şi succesului economic.

 

În sinteză, ştirea era aşa: „Maramureş, cea mai mare rată de creştere economică din România în 2016. PIB în creştere cu 6,2%, în condiţiile unei medii naţionale de +4,8%”. OK, ce nu-i OK? Ştirea e corectă, exaltarea nu-i. De ce? Pentru că nu semnifică NIMIC şi pentru că meritele administratorilor judeţului sunt nule. Am fost foarte săraci şi acum – fără să fim bogaţi, ba rămânând tot săraci printre săraci – am avut cea mai mare creştere procentuală. Procentuală.

 

Asta e o concluzie, în consecinţă, cei care înţeleg economie îşi încheie lectura aici – în caz că nu-s curioşi de analiza pe care ne-am străduit să o argumentăm şi să o pigmentăm cu comparaţii din „Iepoca de aur” -, ceilalţi, o continuă, sper, pentru a înţelege ce-i cu PIB-ul ăsta, de cîte feluri este şi la ce ne foloseşte nouă (pe principiul „Brânză, carne, lapte ouă”).

 

Ce-i cu PIB-ul, ce-i cu recordul

 

În esenţă, PIB (acronimul Produsului Intern Brut) este un indicator macroeconomic (considerat cel mai relevant). Mai simplist, în cazul unui judeţ, PIB estimează în bani evoluţia economiei (totalul activităţii productive al unităţilor producătoare din judeţ, pe parcursul unui an).

 

Reţineţi: PIB nu este un indicator exact, ci unul estimativ (în calcul nu sunt introduse doar date precise, cum ar fi situaţiile financiare ale companiilor, ci şi rezultatul anchetelor efectuate în respectivele întreprinderi). Există mai multe metode de calcul, însă ne raportăm la cea a organismului oficial (Institutul Naţional de Statistică): capitalul fix + exporturi – importuri.

 

Şi acum să facem o întoarcere în timp, pentru a afla cum a evoluat PIB-ul Maramureşului de-a lungul timpului. Precizare: sumele şi procentele prezentate citează exclusiv documente oficiale (anuare statistice, rapoarte BNR). De asemenea, pentru o mai bună înţelegere, am considerat importantă raportarea procentuală a PIB-ului Maramureşului la PIB-ul naţional, în contextul modificărilor survenite de-a lungul timpului în privinţa valorii monedei naţionale.

 

În 1985, PIB-ul judeţului era 18,5 miliarde de lei şi reprezenta 2,3% din PIB-ul naţional – ca o paranteză, în acel an PIB-ul per capita (pe cap de locuitor din Maramureş) era de 34.400 de lei, adică de 2.866 de lei/lună.

 

În 1995, PIB-ul judeţului era 143 miliarde de lei, echivalentul a 1,87 % din PIB-ul naţional. În 2005, PIB-ul judeţului era 4,76 miliarde de lei (4.760 milioane de lei), echivalentul a 1,64% din PIB-ul naţional. În 2015, PIB-ul judeţului era 11,3 miliarde de lei (11.302 milioane de lei), echivalentul a 1,61% din PIB-ul naţional.

 

Concluzie

 

Începând cu ultimul deceniu al mileniului II, se constată un regres constant al nivelului economiei în Maramureş ca pondere în economia naţională (de cele mai multe ori se acreditează ideea că acest regres a fost generat de închiderea mineritului, principala ramură economică a judeţului, în 2005, însă cifrele şi procentele prezentate dovedesc că regresul a început în 1990 şi a fost constant, chiar şi în ultimii 15 ani ai existenţei mineritului pe harta economică a judeţului).

 

Practic, în perioada 1995-2015, judeţul Maramureş s-a situat mereu pe locurile 21-22 la nivel naţional în clasamentul ponderii procentuale a PIB-ului. Anunţul că în 2016 judeţul a avut cea mai mare creştere procentuală este irelevant pentru a dovedi creşterea economică, în contextul în care nu se introduce în calcul şi valoarea la care a ajuns acesta. E ca şi cum ai spune că pruncul tău a crescut cel mai mult în ultimii ani, încercând să acreditezi astfel că a devenit cel mai înalt – însă el fiind la mijloc, a rămas tot acolo pe scara comparativă a taliei.

 

Să ne înţelegem, pentru a nu exista dubii şi interpretări: e foarte bine că PIB-ul Maramureşului a crescut cu peste 6%, însă asta nu înseamnă că economia judeţului a devenit „de luat” în calcul. Mai mult, creşterea nu se datorează DELOC celor care au administrat judeţul, cum au încercat unii să acrediteze, ci firmelor locale care şi-au dezvoltat afacerile, însă nu mult, din punct de vedere valoric, ci cel mai mult din punct de vedere procentual.

 

BONUS: Astăzi, 2mnews vă oferă şi un răspuns la întrebarea: Cât de performate au fost administraţiile locale şi cea judeţeană din Maramureş? Iar argumentele stau în sumele care au fost atrase de acestea din fondurile europene şi din diverse donaţii. Acestea, da, sunt în apanajul administratorilor publici. Însă, vai, veţi vedea, rezultatele nu sunt îmbucurătoare. Aşadar, să fim mai ponderaţi cu laudele şi osanalele.

 

Cătălin VISCHI



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.

LĂSAȚI UN MESAJ