MARAMUREŞ – Specialişti Drusal: Cum poate fi redusă taxa de mediu pentru salubritate

LĂMURIRI. Operatorul de salubritate Drusal SA Baia Mare a explicat, prin specialişti din mai multe domenii de activitate care activează în cadrul societăţii, ce este, cine percepe, cine plăteşte şi cum poate fi redusă taxa de mediu pe salubritate percepută în România începând cu acest an.

Numită taxa de mediu pentru salubritate, aceasta este o taxă specială penalizatoare pentru managementul deşeului. Scriptic, taxa este menită să penalizeze nerealizarea ţintelor de colectare selectivă şi de valorificare a deşeurilor de către operatorii de salubritate – la ora actuală, România are o rată de reciclare a deşeurilor de 4,5%, iar ţinta ce trebuie atinsă este 50%, până în 2020.

În 2017, an în care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, este în cuantum de 80 de lei/tona de deşeu depozitat la groapa de gunoi. Banii sunt colectaţi de la administratorii depozitelor de deşeuri, care, la rândul lor, o remit Administraţiei Fondului de Mediu, adică Statului român. „A fost o discuţie dacă această taxă trebuie percepută cu sau fără TVA. Noi am cerut punctul de vedere al organismului abilitat de Statul român să lămurească acest aspect şi ni s-a răspuns oficial că taxa de mediu este purtătoare de TVA. Sincer, şi nouă ni se pare o aberaţie să aplici o taxă la o taxă, dar ne supunem legii atâta timp cât aceasta este în vigoare”, a explicat Mihai Apan, director general Drusal SA Baia Mare.

În zona Băii Mari, depozitul de deşeuri (de la Groşi) este administrat de operatorul de salubritate Drusal. În primul trimestru al anului, acesta a achitat deja o taxă de aproximativ 1,5 milioane de lei, ceea ce înseamnă că estimarea pentru acest an este de 6 milioane de lei, de peste două ori mai mult decât profitul societăţii. Continuând raţionamentul, Drusal ar trebui să opereze serviciul public de salubritate şi să lucreze în pierdere cu peste 3 milioane de lei. Unii spun că aşa e normal, că aşa zice legea. Numai că nu e şi legea zice altceva.

Conform legii 211/2011, „costurile operaţiunilor de gestionare a deşeurilor se suportă de către producătorul de deşeuri” şi 101/2006 „recuperarea integrală de către operatori, prin tarife, taxe speciale sau subvenţii de la bugetul local, a costurilor de operare”), acesta este un cost care se recuperează de la cel care produce deşeurile (autoritate publică, persoană fizică, persoană juridică). Atunci de ce le este percepută acestă taxă administratorilor depozitelor de deşeuri? Simplu, pentru că este singura entitate care înregistrează cantitatea totală de deşeuri şi pentru că legea îi dă dreptul să o recupereze de la cei care produc deşeurile, pentru că altfel acesta nu e motivat să îşi scadă procentul de deşeuri produse şi neintrate în circuitul de reciclare.

La final, cum poate fi redusă taxa de mediu pentru salubrizare? Administratorul plăteşte suprataxa pentru diferenţa dintre cantitatea reciclată fixată şi cantitatea reciclată realizată, a explicat directorul tehnic al Drusal, Ioan Cardoş. Cu cât reuşim să colectăm o cantitate mai mare de deşeu reciclabil (metal, sticlă, carton/hârtie şi plastic), cu atât taxa e mai mică. „Drusal a făcut un efort financiar considerabil în acest sens, făcând o investiţie care se cifrează la 1 milion de euro într-o linie modernă de sortare a deşeurilor reciclabile. Utilajele au fost achiziţionate din Germania şi deja societatea noastră este în fază de teste. Curând investiţia va fi finalizată în totalitate, dar întâmpinăm rezistenţă din partea unor persoane şi a unor instituţii cu atribuţii de control”, a precizat Cardoş.

Directorul general Apan a explicat că persoanele care colectează din containerele operatorului de salubritate deşeuri gata selectate pentru reciclare şi le vând pe cont propriu, la „negru”, firmelor de colectare a deşeurilor sunt piedici pentru îndeplinirea ţintelor asumate pentru reciclare şi, implicit, a reducerii taxei de mediu pentru cetăţeni, firme şi autorităţi locale.

„Am pus acele autocolante pe containere. Sunt de două tipuri: fracţie umedă (care presupune resturi menajere şi deşeuri biodegradabile) şi fracţie uscată (care presupune pet-uri, carton şi gârtie, aluminiu, textile, plastic, sticlă). Practic, deşi recomandarea este să colectăm în patru fracţii, din experienţă am observat că cea mai eficientă colectare este în două fracţii, iar fracţia uscată să fie selectată de personalul nostru la staţia de sortare. Adică e dificil să-i pretinzi cetăţeanului să ducă la container patru pungi, însă dacă le colectează în două, ne asumăm noi, ca firmă, selectarea pentru reciclare.

Vedeţi, am găsit şi un domn, de pe Craica, care cumpăra peturi de la cetăţenii care le sustrăgeau din containere. Apoi, acesta le revindea unei firme de colectare. Am reclamat la Poliţie şi nu s-a întâmplat nimic. Vedeţi zilnic căruţele cum se plimbă prin oraş, de parcă ar fi legal. Asta se repercutează asupra cantităţii pe care reuşim să o recuperăm, adică a dimensiunii taxei pe care suntem nevoiţi să o solicităm cetăţenilor. Dacă toţi ne implicăm, reuşim să scădem această taxă. Dacă suntem indiferenţi la ce se întâmplă, nu”, a conchis Apan.

2mnews